Bursele europene resimt instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu și închid ședința de luni în scădere

Tensiunile din Orientul Mijlociu au provocat luni o reacție imediată pe bursele europene: pieţele au închis în scădere, afectate de riscurile tot mai vizibile ale unui conflict regional extins. În timp ce sectorul bancar și chimic se prăbușeşte, investitorii își mută rapid capitalul în industrii percepute ca mai stabile. Atacurile aeriene asupra Iranului și spectrul blocării Strâmtorii Hormuz declanșează incertitudini puternice la nivel global.

Reacție în lanț: bursele europene încep să scadă alarmant din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Luni, principalele burse europene au înregistrat scăderi moderate, dar semnificative, pe fondul agravării conflictului din Orientul Mijlociu. Indicele paneuropean Stoxx 600 a închis sesiunea cu o scădere de 0,25%, reflectând nervozitatea investitorilor. CAC 40 din Franța a pierdut 0,7%, DAX din Germania s-a retras cu 0,3%, iar FTSE 100 din Marea Britanie a închis în minus cu 0,2%.

Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în sectorul financiar, chimic și asigurări, fiecare cu o scădere de circa 1%. Pe de altă parte, sectoarele defensive, precum utilitățile (+1,3%) și tehnologia (+0,9%), au atras interesul investitorilor ca refugii sigure în vremuri tulburi. Volatilitatea accentuată din piață reflectă incertitudinea privind evoluția situației internaționale și fragilitatea echilibrului economic european.

Rolls-Royce își apără strategia de prețuri după criticile venite din partea companiilor aeriene

22:32

Tesla, între declin și revenire: ce arată datele din Europa

21:32

Iranul sub atac și Strâmtoarea Hormuz în pericol: scenarii de criză

Scăderea burselor a fost catalizată de atacurile aeriene coordonate de SUA și Israel asupra a trei instalații nucleare majore din Iran, eveniment care a reaprins temerile privind un conflict regional de amploare. Cel mai mare risc anticipat este posibila blocare a Strâmtorii Hormuz, rută esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale. O astfel de mișcare ar putea destabiliza dramatic prețurile la energie și ar pune presiune pe întreaga economie mondială.

Conform Reuters, mai multe companii din domeniul energetic și al transporturilor au început deja să evite Strâmtoarea, temându-se de posibile riposte din partea Iranului. Această reconfigurare logistică determină creșterea costurilor de transport și discontinuități în lanțurile de aprovizionare, afectând în special statele europene dependente de importuri. Pe termen scurt, analiștii avertizează asupra unui posibil val de inflație energetică, cu impact direct asupra populației și industriei.

Tensiuni multiple și o piață în așteptare: ce urmează?

Pe lângă îngrijorările de natură militară, investitorii sunt tot mai atenți la riscul unor fricțiuni comerciale între Uniunea Europeană și Statele Unite. Divergențele legate de tarife, subvenții și reglementări tehnologice creează incertitudine pentru marile companii europene. În acest context, toate privirile sunt îndreptate către summitul NATO programat pentru această săptămână, unde ar putea fi formulate direcții esențiale privind securitatea și cooperarea transatlantică.

Jakob Larsen, director de securitate al organizației internaționale Bimco, a declarat că „impactul asupra piețelor va depinde în mare măsură de reacția Iranului”, subliniind că orice escaladare ar putea genera o panică extinsă în rândul investitorilor globali. Dacă blocarea Strâmtorii Hormuz devine realitate, se estimează că prețul petrolului ar putea crește cu peste 30% într-un interval de câteva săptămâni, potrivit experților consultați de CNBC.