Cercetătorii români au descoperit cea mai mare pânză de păianjen din lume

O echipă de cercetători români a descoperit cea mai mare pânză cunoscută, cu aproximativ 111.000 de păianjeni. Studiul, publicat în jurnalul Subterranean Biology, descrie structura ca un oraș subteran de arahnide, cu mii de pânze individuale tip pâlnie, interconectate într-un complex uimitor. Aceasta reprezintă prima dovadă a comportamentului colonial pentru două specii obișnuite de păianjeni.

Cea mai mare pânză de păianjen, la granița Greciei cu Albania

Pânza uriașă se află în Sulfur Cave, o peșteră cu tavan scăzut și întuneric permanent, situată la granița dintre Grecia și Albania. Structura se întinde pe 106 metri pătrați, acoperind pereții unei pasaje înguste aproape de intrarea cavității. Cercetătorii au descris colonia ca pe o adevărată „metropolă” de păianjeni, unde mii de pânze tip pâlnie se împletesc armonios.

Speciile care populează colonia

Analizele au arătat că două specii trăiesc împreună în această colonie: Tegenaria domestica, cunoscut ca păianjenul domestic, și Prinerigone vagans. În timpul vizitei lor, cercetătorii au estimat 69.000 de exemplare de T. domestica și peste 42.000 de P. vagans. Testele ADN confirmă că aceste două specii domină întreaga colonie.

Stațiunea din Europa unde poți schia gratuit patru luni pe an

18:34

Remiterile personale către România, dublare în mai puțin de un deceniu. De ce nu ajung

16:43

O dietă adaptată mediului sulfuros

Deși T. domestica sunt în mod normal prădători pentru P. vagans, întunericul peșterii afectează vederea păianjenilor. Aceștia se hrănesc cu muște mici neînțepătoare, care consumă biofilme microbiene albe produse de bacterii oxido-sulfurice. Curentul natural bogat în sulf ajută microbii, muștele și păianjenii să supraviețuiască.

Impactul mediului asupra microbiomului și geneticii

Dieta bogată în sulf afectează microbiomul păianjenilor, care este mai puțin divers decât al exemplarelor din exteriorul peșterii. Analizele moleculare arată diferențe genetice importante, indicând adaptarea păianjenilor la mediul întunecat și sulfuros. Acești locuitori ai peșterii au dezvoltat caracteristici unice care îi deosebesc de rudele lor din afara cavității.

Descoperiri științifice și reacții

„Lumea naturală încă ne oferă surprize nenumărate,” a declarat, pentru LiveScience, István Urák, profesor asociat la Universitatea Sapientia din Transilvania și autor principal al studiului. „Dacă aș încerca să exprim toate emoțiile resimțite, aș menționa admirație, respect și recunoștință. Trebuie să experimentezi pentru a înțelege cu adevărat.”

Istoricul descoperirii

Sulfur Cave a fost modelată de acidul sulfuric generat prin oxidarea hidrogenului sulfurat în apele subterane. Membrii Societății Speologice Cehe au descoperit pânza uriașă în 2022, în timpul unei expediții în canionul Vromoner. Cercetătorii au colectat exemplare în 2024 pentru analize detaliate, pregătind apoi propria expediție la Sulfur Cave.

Cooperarea între specii

Colonizarea și cooperarea între T. domestica și P. vagans nu fuseseră documentate anterior. Această asociere unică arată cum două specii comune pot coexista în numere uriașe într-o singură structură complexă de pânză. Cercetătorii subliniază că întunericul și mediul extrem au determinat comportamente neobișnuite pentru aceste arahnide.

Conservarea coloniei

Deși peștera se află între două țări, echipa de cercetători insistă asupra necesității conservării coloniei. În prezent, cercetările continuă pentru a dezvălui noi informații despre locuitorii Sulfur Cave și adaptările lor remarcabile la mediul extrem.

Plasticitate genetică surprinzătoare

„Adesea credem că știm totul despre o specie, însă descoperiri neașteptate încă apar,” a spus Urák. „Unele specii demonstrează plasticitate genetică extraordinară, vizibilă doar în condiții extreme, care generează comportamente imposibil de observat în condiții normale.”