Cernavodă rămâne oprită, iar alerta energetică se prelungește până la sfârșitul lui octombrie. România se bazează pe importuri pentru acoperirea deficitului

Guvernul a decis prelungirea pentru întreaga lună octombrie a stării de alertă pe piața energiei electrice, în condițiile în care sistemul energetic național continuă să fie expus unui deficit de producție în perioadele de consum maxim. Decizia vine pe fondul menținerii în afara sistemului a centralei nucleare de la Cernavodă, afectată de nivelul scăzut al Dunării. 

Măsura, instituită inițial la sfârșitul lunii iulie, va rămâne în vigoare până la 31 octombrie 2026. Autoritățile estimează că venirea sezonului rece va majora consumul de electricitate, în special în intervalele de vârf, în timp ce condițiile hidrologice și meteorologice limitează contribuția unor surse interne. Nuclearelectrica a raportat în acest an mai multe opriri și reconectări ale unităților de la Cernavodă, iar compania menține o evidență distinctă a statusului celor două reactoare și a operațiunilor de oprire și reconectare.

Consumul de seară ar putea ajunge la 8.000 MW

Principalul risc identificat de autorități este apariția unui deficit de producție în intervalele în care consumul național atinge cele mai ridicate valori.

BVB: Atacul cibernetic de la Depozitarul Central nu a afectat tranzacționarea. Bursa își continuă activitatea normal

14:22

Opt din zece români asociază schimbările climatice cu fenomenele meteo extreme. Încrederea în rezistența locuințelor a scăzut cu 10 puncte procentuale

12:09

Pe măsură ce temperaturile scad, necesarul de energie electrică urmează să crească, iar estimările autorităților indică posibilitatea ca, în intervalul 18:00-22:00, consumul național să ajungă la aproximativ 8.000 MW.

Situația este complicată și de condițiile meteorologice. Un nivel redus al precipitațiilor limitează producția hidroenergetică, în timp ce nebulozitatea ridicată poate reduce aportul centralelor fotovoltaice.

În acest context, sistemul are nevoie de o combinație de producție internă, importuri și măsuri de echilibrare pentru a acoperi consumul în orele de vârf.

Debitul Dunării întârzie revenirea centralei de la Cernavodă

Problema cea mai importantă este incertitudinea privind momentul în care unitățile nucleare de la Cernavodă vor putea reveni la funcționarea normală.

Nivelul redus al Dunării a afectat capacitatea centralei de a funcționa în condiții de siguranță, iar evoluția debitului fluviului nu oferea, la momentul deciziei autorităților, garanția că cel puțin una dintre unități va putea fi repornită în cursul lunii octombrie.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a indicat că o eventuală repornire ar putea avea loc abia în jurul jumătății lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării. Potrivit estimărilor citate de acesta, prognozele pentru următoarele zece zile nu ofereau perspective favorabile pentru revenirea centralei în condiții de siguranță.

Cernavodă are un rol important în producția de electricitate a României, iar disponibilitatea celor două unități nucleare este relevantă atât pentru acoperirea consumului intern, cât și pentru echilibrul sistemului energetic.

Unitatea 2 a fost oprită în august, după problemele provocate de secetă

Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă a fost afectată în vară de nivelul foarte redus al Dunării.

Unitatea 1 a fost oprită inițial la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a fost deconectată ulterior, în august. Nuclearelectrica a raportat oficial în cursul anului situația celor două unități și operațiunile de oprire și reconectare.

Situația trebuie diferențiată de opririle planificate pentru mentenanță. Nuclearelectrica precizează că opririle planificate ale unităților de la Cernavodă sunt operațiuni complexe, pregătite cu mult timp înainte, în timp ce disponibilitatea efectivă a unităților este urmărită permanent în relația cu Sistemul Energetic Național.

Pentru Unitatea 1, compania anunțase reconectarea la Sistemul Energetic Național în 5 iulie 2026, după finalizarea programului de oprire planificată.

Transelectrica pregătește măsuri temporare de siguranță

Prelungirea stării de alertă permite autorităților și operatorului de transport și sistem să mențină măsurile necesare pentru funcționarea în siguranță a rețelei.

Transelectrica urmează să aplice până la sfârșitul lunii măsuri temporare pentru gestionarea perioadelor în care producția internă nu este suficientă pentru a acoperi consumul.

Obiectivul este menținerea continuității alimentării cu energie electrică pentru populație și economie și evitarea apariției unor dezechilibre în sistem în orele de vârf.

Vulnerabilitatea este cu atât mai importantă cu cât posibilitățile de import nu sunt nelimitate. România operează într-un sistem energetic regional interconectat, iar disponibilitatea energiei importate depinde atât de prețurile din piețele vecine, cât și de capacitățile de interconexiune și de situația energetică din regiune.

Importurile și producția pe gaze și cărbune acoperă o parte din deficit

În perioada în care producția nucleară este afectată, România se bazează mai mult pe importuri și pe capacitățile interne disponibile.

Cristian Bușoi a explicat că deficitul de producție a fost compensat în mare măsură prin importuri, dar și prin utilizarea intensă a altor capacități de producție din România.

Complexul Energetic Oltenia a funcționat cu patru grupuri, în timp ce centralele pe gaze, inclusiv OMV Petrom Brazi și centrala de la Iernut, au fost utilizate la capacitate ridicată, potrivit declarațiilor oficialului citate în materialul inițial.

Această combinație permite sistemului să acopere necesarul în perioadele critice, însă presupune o dependență mai mare de producția pe combustibili fosili și de energia cumpărată din piețele externe.

Situația energetică pune presiune și pe prețurile din piață

Prelungirea stării de alertă nu înseamnă automat că România va avea întreruperi de alimentare sau că va apărea un deficit permanent de energie. Miza este gestionarea unor intervale punctuale în care consumul poate depăși producția internă disponibilă.

Diferența dintre producția disponibilă și consumul de vârf trebuie acoperită prin importuri, pornirea unor capacități de producție mai scumpe și măsuri de echilibrare. Într-o piață regională volatilă, această structură poate pune presiune asupra costurilor de achiziție a energiei.

Pentru România, revenirea producției nucleare ar reduce presiunea asupra celorlalte surse. În același timp, evoluția debitului Dunării rămâne un factor determinant pentru momentul în care centrala de la Cernavodă poate reveni la funcționarea normală.