China se pregătește pentru „cutremurul final”. Un nou satelit electromagnetic ridică miza luptei globale pentru controlul dezastrelor

China a transformat orbita terestră într-un bastion al anticipării globale: sâmbătă, deasupra deșertului Gobi, Beijingul a lansat satelitul CSES-2 împreună cu parteneri europeni, marcând un nou episod în ofensiva științifică pentru controlul dezastrelor naturale. Miza nu mai este doar observarea Pământului, ci predicția catastrofelor, iar tehnologia devine, în mâinile Chinei, scutul nevăzut al unei ordini planetare în redefinire.

Într-o mișcare de amploare ce combină viziunea strategică, inovația științifică și diplomația tehnologică, Republica Populară Chineză a lansat sâmbătă dimineață satelitul CSES-2 (China Seismo-Electromagnetic Satellite-2), denumit simbolic Zhangheng-2, în onoarea savantului chinez din dinastia Han, pionier al studiului cutremurelor. Lansarea, realizată cu succes de pe cosmodromul Jiuquan, a avut loc la ora 10:56 (ora locală), fiind executată de o rachetă Long March 2D, într-o demonstrație de rigurozitate inginerească și eficiență logistică.

Această misiune marchează al 34-lea zbor orbital al Chinei din 2025, confirmând o traiectorie accelerată a programului spațial chinez, care pare tot mai determinat să transforme orbita terestră joasă într-o zonă de influență științifică și geopolitică. De această dată, miza este cu atât mai semnificativă cu cât CSES-2 reprezintă un salt calitativ în detectarea și anticiparea dezastrelor naturale, un domeniu unde datele devin armă, iar anticipația – formă de putere.

Cea mai mare rețea electrică din SUA se confruntă cu dificultăți în a face față cererii generate de inteligența artificială

22:35

România a devenit cel mai mare exportator de grâu moale din Uniunea Europeană

22:15

Un consorțiu științific transnațional format din Italia, Austria și China pornesc spre spațiu

Lansat sub egida China National Space Administration (CNSA), CSES-2 este rezultatul unei colaborări strategice între China, Italia și Austria, marcând una dintre cele mai avansate misiuni electromagnetice ale deceniului. Pe lângă designul său avansat și durata de viață extinsă la șase ani, satelitul integrează nouă instrumente științifice de ultimă generație, printre care:

• Un fotometru ionosferic capabil să analizeze detaliat structura stratificată a ionosferei;
• Un detector de particule de înaltă energie, dezvoltat în Italia;
• Un magnetometru scalar, oferit de Institutul de Cercetare Spațială al Academiei Austriece de Științe (IWF);
• Un detector de câmp electric sino-italian, conceput pentru identificarea anomaliilor electromagnetice.

Această infrastructură tehnologică integrată transformă CSES-2 într-un laborator spațial de înaltă precizie, conceput să funcționeze pe platforma stabilizată tri-axial CAST2000, aceeași utilizată și la satelitul predecesor, CSES-1 (2018).

De la observație la predicție și cum transformă China datele electromagnetice în avertizare timpurie

Scopul fundamental al CSES-2 este detectarea anomaliilor electromagnetice asociate cu evenimente geofizice extreme precum cutremurele, erupțiile vulcanice, tsunamiurile și furtunile severe, dar și cu activități antropice de amploare. Satelitul va monitoriza în timp real:

• variațiile câmpului electric și magnetic global;
• densitatea plasmei ionosferice;
• modificările electronice din centura Van Allen;
• activitatea electrică din furtuni și trăsnete.

CSES-2 va opera într-o orbită heliosincronă la 507 km altitudine, cu o diferență de fază de 180° față de CSES-1, asigurând o acoperire completă și complementară a Pământului. Această dispunere orbitală permite corelarea datelor în funcție de fus orar, sezon, condiții atmosferice și activitate geologică, aspect esențial în construcția de algoritmi predictivi pentru dezastre naturale.

China FOTO Shutterstock

CSES-1 a detectat corelații între activitatea seismică și anomalii electromagnetice

Primele rezultate obținute de CSES-1 și publicate în Earthquake Research Advances în ianuarie 2025 au confirmat modificări semnificative ale câmpurilor electromagnetice și ale densității plasmatice înaintea mai multor cutremure majore. Aceste descoperiri validează conceptul de „semnale precursoare spațiale”, variații în ionosferă și centura de radiații ce preced evenimente seismice sau vulcanice.

CSES-2 își propune să extindă această bază de date cu o precizie crescută, contribuind la construcția unor modele predictive care ar putea revoluționa sistemele globale de alertă seismică și de gestionare a riscurilor.

China propune o nouă paradigmă: spațiul nu mai este doar frontieră, ci infrastructură de protecție planetară

Lansarea CSES-2 nu trebuie privită doar ca un pas științific, ci ca o afirmație geopolitică lucidă: în viziunea Chinei, suveranitatea nu se mai măsoară doar în teritorii, ci în capacitatea de a anticipa viitorul. Sateliții devin astfel senzorii unui sistem planetar de siguranță, iar țările care investesc în astfel de rețele devin arhitecții unei noi ordini mondiale bazate pe informație, predicție și reacție rapidă.

Colaborarea cu Italia și Austria demonstrează deschiderea Beijingului spre cooperare tehnologică strategică, chiar în contextul unei competiții globale crescânde cu SUA. Este de remarcat faptul că U.S. Space Force a identificat obiectul pe orbită, dar fără vreo opoziție formală – un gest tacit de recunoaștere a legitimității științifice a misiunii.

CSES-2 este mai mult decât un satelit – este expresia unei strategii integrate, în care știința, politica și securitatea planetară converg. Într-o epocă marcată de instabilitate climatică și activitate seismică crescândă, capabilitățile de avertizare timpurie devin elemente-cheie ale guvernanței globale. Iar China, prin acest proiect, își afirmă nu doar competența tehnologică, ci și ambiția de a deveni gardianul invizibil al Pământului.