Prima pagină » Cutremur în industria europeană de apărare. Germania anulează un contract uriaș, iar acțiunile companiilor din apărare se prăbușesc

Cutremur în industria europeană de apărare. Germania anulează un contract uriaș, iar acțiunile companiilor din apărare se prăbușesc

Decizia Berlinului de a renunța la programul fregatelor F126 a șters miliarde de euro din valoarea companiilor din sector. Piața europeană de apărare a fost zguduită de una dintre cele mai importante decizii militare ale ultimilor ani. Guvernul german a confirmat renunțarea la programul fregatelor F126, considerat cel mai mare contract naval militar al țării după cel de-Al Doilea Război Mondial. Anunțul a provocat reacții imediate pe burse și a declanșat un val de vânzări în rândul investitorilor.

Cea mai afectată companie a fost Rheinmetall

Acțiunile grupului Rheinmetall, unul dintre cei mai importanți producători europeni de muniții și echipamente militare, au înregistrat o cădere spectaculoasă, de până la 19%, marcând cea mai slabă ședință bursieră a companiei din ultimele aproape patru decenii.

Prăbușirea a șters miliarde de euro din capitalizarea bursieră a companiei și a ridicat semne de întrebare privind ritmul de dezvoltare al unuia dintre marii câștigători ai valului de reînarmare europeană început după invazia Rusiei în Ucraina.

Motivul reacției este legat de faptul că Rheinmetall era văzută drept principalul favorit pentru preluarea contractului F126, evaluat la aproximativ 12,8 miliarde de euro. Compania își construise o parte importantă din strategia de extindere în jurul acestui proiect, după ce anul trecut și-a consolidat prezența în domeniul naval.

Germania schimbă planul și alege fregate mai mici, produse de TKMS

Autoritățile germane au decis să abandoneze programul celor șase fregate F126, afectat de întârzieri și costuri în creștere. Potrivit estimărilor oficiale, valoarea proiectului ar fi urcat la peste 18 miliarde de euro, aproape dublu față de nivelul avut în vedere inițial.

În locul acestui program, Berlinul va opta pentru opt fregate de tip Meko A-200, construite de Thyssenkrupp Marine Systems, cunoscută sub denumirea TKMS.

Mutarea a fost primită cu entuziasm de investitori. În timp ce Rheinmetall se prăbușea pe bursă, acțiunile TKMS au urcat cu aproximativ 13-14%, pe fondul așteptărilor privind un volum semnificativ de noi comenzi și venituri viitoare.

Noua formulă propusă de Germania presupune achiziționarea a opt nave specializate în principal pentru războiul antisubmarin. Primele patru fregate sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de euro, iar încă patru ar putea fi comandate până la finalul anului 2026 pentru alte 5,3 miliarde de euro.

Conducerea TKMS a transmis că lucrările pregătitoare au început deja și că prima navă ar putea fi livrată în anul 2029.

Valul de scăderi s-a extins în întreaga industrie europeană de apărare

Impactul deciziei Berlinului nu s-a limitat la Rheinmetall. Investitorii au reacționat negativ în întregul sector european de apărare, iar mai multe companii importante au înregistrat scăderi semnificative, arată Reuters.

Hensoldt a pierdut aproape 4%, în timp ce Renk a coborât cu aproximativ 6%.

Și alte nume importante au fost afectate. Acțiunile Saab au scăzut cu peste 2%, iar cele ale Leonardo au pierdut aproape 5%.

În consecință, indicele european care urmărește companiile din domeniul aerospațial și al apărării a înregistrat o scădere de aproximativ 1,5%.

Pentru mulți investitori, episodul F126 reprezintă un semnal că proiectele militare de mari dimensiuni pot întâmpina dificultăți majore de implementare, chiar și într-o perioadă caracterizată de creșterea accelerată a bugetelor pentru apărare.

Entuziasmul pentru acțiunile din apărare începe să fie pus sub semnul întrebării

În ultimii ani, companiile europene de apărare au beneficiat de creșteri spectaculoase ale valorii bursiere, alimentate de conflictul din Ucraina și de planurile guvernelor europene de a investi masiv în capacități militare.

În 2026 însă, investitorii par să analizeze mai atent riscurile asociate proiectelor de apărare. Întârzierile, depășirile de costuri și incertitudinile privind implementarea unor programe complexe au început să cântărească mai mult în deciziile pieței.

Acțiunile Rheinmetall se aflau deja cu aproximativ 30% sub maximele atinse la începutul anului, iar pierderea contractului F126 a amplificat presiunea asupra companiei.

Mai mulți analiști consideră că renunțarea la program afectează în special planurile de dezvoltare ale diviziei navale a grupului. Rheinmetall estimase că această ramură ar putea genera venituri de aproximativ 5 miliarde de euro până în 2030, însă unele evaluări recente sugerează că obiectivul ar putea fi redus semnificativ.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii împărtășesc pesimismul pieței. Analiștii de la Citi au menținut recomandarea de cumpărare pentru acțiunile Rheinmetall, argumentând că pierderea contractului elimină o parte din așteptările excesiv de optimiste ale investitorilor, fără a modifica fundamental perspectivele pe termen lung ale companiei.

În paralel, Germania își menține obiectivul de a construi până în 2039 cea mai puternică armată convențională din Europa. În plus, statele NATO continuă planurile de majorare a cheltuielilor pentru apărare, ceea ce oferă în continuare un sprijin important industriei militare europene.

Totuși, cazul F126 arată că investitorii nu mai privesc sectorul exclusiv prin prisma creșterii bugetelor, ci analizează tot mai atent capacitatea companiilor de a livra proiecte la timp și în limitele costurilor asumate.

Alte articole importante
Procesul privind prețurile stabilite cu ajutorul AI la McDonald’s ridică noi întrebări antitrust
Economie mondială
Procesul privind prețurile stabilite cu ajutorul AI la McDonald’s ridică noi întrebări antitrust
Un proces federal intentat împotriva McDonald’s în Statele Unite aduce inteligența artificială în centrul unei noi dispute privind limitele legislației antitrust. Reclamanții susțin că lanțul de restaurante ar fi folosit un sistem de stabilire și recomandare a prețurilor alimentat de algoritmi pentru a coordona prețurile în cadrul rețelei sale de francize, în detrimentul consumatorilor. Compania […]
Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din cheltuielile UE din 2025 au fost afectate de erori. Fondurile de coeziune au cea mai mare rată
Economie mondială
Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din cheltuielile UE din 2025 au fost afectate de erori. Fondurile de coeziune au cea mai mare rată
Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează că nivelul erorilor din cheltuielile Uniunii Europene a crescut în 2025 și rămâne peste pragul considerat semnificativ de auditori. Rata estimată a erorilor a ajuns la 3,8%, de la 3,6% în 2024, ceea ce a determinat Curtea să emită, pentru al șaptelea an consecutiv, o opinie contrară asupra cheltuielilor […]
Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc
Macroeconomie
Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc
Aproape 77% dintre companiile de construcții din România consideră că actualul context politic și fiscal reprezintă o amenințare directă pentru afacerile lor, iar întârzierile la plăți și decontări sunt principalul risc indicat de antreprenori. În același timp, mai mult de jumătate dintre firmele analizate se așteaptă ca cifra de afaceri să crească în 2026, susținute […]
Bucureștiul, pe ultimul loc într-un clasament Greenpeace privind tranziția sistemelor de încălzire urbană
Macroeconomie
Bucureștiul, pe ultimul loc într-un clasament Greenpeace privind tranziția sistemelor de încălzire urbană
Bucureștiul se află pe ultimul loc într-un clasament realizat de Greenpeace Europa Centrală și de Est privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibili fosili către soluții mai sustenabile. Capitala României este plasată alături de Atena și Roma la coada evaluării, în principal din cauza dependenței ridicate de gaz, a unei planificări incomplete la […]
Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026
Macroeconomie
Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026
România derulează în 2026 cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europa și Asia Centrală (ECA), într-un moment în care consolidarea bugetară începe să apese asupra cererii interne și economiei, potrivit celei mai recente ediții a raportului economic regional al Băncii Mondiale. Deficitul bugetar al României este estimat să scadă cu aproape două puncte procentuale […]
Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei
Macroeconomie
Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei
Veniturile totale medii ale unei gospodării din România au ajuns la 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 8% față de primele trei luni ale anului, în termeni nominali, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Avansul față de aceeași perioadă din 2025 a fost de 7,4%. […]