Deficitul bugetar al României a coborât la 3,82% din PIB după nouă luni. Investițiile publice au ajuns la aproape 108 miliarde de lei

Deficitul bugetului general consolidat al României a ajuns la 78,52 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,82% din produsul intern brut (PIB), în scădere față de nivelul de 5,35% din PIB înregistrat în perioada similară a anului trecut. Datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul s-a redus cu 1,53 puncte procentuale din PIB, în condițiile în care veniturile statului au crescut mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile publice au continuat să avanseze.

Veniturile totale au însumat 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de primele nouă luni din 2025, în timp ce cheltuielile bugetare au ajuns la 600,59 miliarde de lei, după un avans nominal de 5,5%. În același interval, cheltuielile pentru investiții au urcat la 107,77 miliarde de lei, de la 82,62 miliarde de lei în perioada corespunzătoare a anului precedent. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, ajustarea deficitului a fost însoțită de majorarea veniturilor ca pondere în PIB și de o reducere a ponderii cheltuielilor. Autoritățile au în vedere un deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, ceea ce menține presiunea pentru continuarea consolidării fiscale în lunile următoare.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,8%, până la 522 de miliarde de lei

În primele nouă luni ale anului, veniturile bugetului general consolidat au reprezentat 25,4% din PIB, față de 24,4% în perioada similară din 2025. Creșterea cu un punct procentual a ponderii veniturilor în economie reflectă evoluția încasărilor bugetare, inclusiv a celor din impozite și contribuții.

ANAF avertizează asupra site-urilor false care fură date personale și bancare. Contribuabilii sunt îndemnați să folosească doar canalele oficiale

10:29

FMI avertizează că ajutoarele pentru energie pot întârzia dezinflația

15:56

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut. Contribuțiile de asigurări au adus la buget 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% mai mult decât în intervalul corespunzător din 2025.

Veniturile din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, în creștere cu 8,7%. O dinamică mai accentuată au avut-o încasările nete din TVA, care au ajuns la 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% peste nivelul din perioada similară a anului precedent. Ministerul Finanțelor a precizat că evoluția TVA a fost influențată de modificările cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025.

Încasările din accize au crescut cu 2,4%, până la 36,55 miliarde de lei, în timp ce veniturile din impozitele și taxele pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde de lei.

Un aport important l-au avut și fondurile europene. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3% față de primele nouă luni din 2025. Din această sumă, 22,69 miliarde de lei au provenit din asistența financiară nerambursabilă aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de peste două ori mai mult decât în intervalul comparabil din anul precedent.

Cheltuielile statului au ajuns la peste 600 de miliarde de lei

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la 600,59 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere nominală cu 5,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut însă de la 29,7% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au totalizat 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în primele nouă luni din 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția este legată de reducerea unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei. Ministerul a pus această evoluție, între altele, pe seama plăților mai mari din domeniul sănătății.

O componentă importantă a cheltuielilor bugetare o reprezintă dobânzile aferente datoriei publice. Acestea au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada ianuarie-septembrie 2025. Cheltuielile cu dobânzile au reprezentat aproximativ 2,5% din PIB, reducând spațiul disponibil pentru alte categorii de cheltuieli.

Cheltuielile cu asistența socială au însumat 187,93 miliarde de lei, menținându-se la un nivel apropiat de cel din perioada corespunzătoare a anului trecut.

Investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, față de 82,62 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Diferența este de 25,15 miliarde de lei, ceea ce indică un avans important al sumelor alocate proiectelor de investiții.

Finanțarea europeană și PNRR au avut un rol în susținerea acestor cheltuieli, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Totuși, valoarea cheltuielilor pentru investiții nu reprezintă, în sine, o măsură completă a rezultatelor proiectelor. Impactul economic depinde și de stadiul lucrărilor, de finalizarea investițiilor și de efectele pe termen lung asupra infrastructurii și serviciilor publice.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că disciplina bugetară trebuie să fie însoțită de investiții și de o evaluare a rezultatelor concrete ale cheltuielilor publice. Oficialul a susținut că autoritățile trebuie să evite asumarea unor angajamente fără surse clare de finanțare și să acorde prioritate proiectelor cu efecte economice relevante.

România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR

Până la momentul prezentării datelor, România încasase 13,27 miliarde de euro din PNRR, sumă echivalentă cu aproximativ două treimi din valoarea totală a planului. Din total, 8,95 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 4,32 miliarde de euro sunt împrumuturi. Suma include și cele 301,2 milioane de euro primite la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată numărul 3.

Potrivit Ministerului Finanțelor, mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro. Din această sumă, 2,08 miliarde de euro sunt aferente cererii de plată numărul 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene, iar 4,35 miliarde de euro corespund cererii de plată numărul 6, ultima din cadrul planului, depusă la 30 septembrie 2026.

O decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 5 era așteptată până la 20 noiembrie 2026, conform informațiilor comunicate de minister.

Consolidarea fiscală trebuie să continue în 2027

Reducerea deficitului la 3,82% din PIB după primele nouă luni reprezintă o îmbunătățire față de perioada similară din 2025, dar nu înseamnă că obiectivul fiscal pentru întregul an a fost deja îndeplinit. Cu un deficit de 78,52 miliarde de lei acumulat până la sfârșitul lunii septembrie și o țintă anuală de 6,2% din PIB, evoluția din ultimul trimestru va fi importantă pentru rezultatul final.

În paralel, nivelul ridicat al cheltuielilor cu dobânzile și necesitatea continuării investițiilor limitează opțiunile bugetare. Guvernul trebuie să gestioneze atât reducerea dezechilibrului fiscal, cât și finanțarea serviciilor publice și a proiectelor de dezvoltare.