Prima pagină » Europa, între două viteze salariale: diferențele uriașe de venit și o putere de cumpărare care schimbă clasamentele

Europa, între două viteze salariale: diferențele uriașe de venit și o putere de cumpărare care schimbă clasamentele

ANALIZĂ
Europa, între două viteze salariale: diferențele uriașe de venit și o putere de cumpărare care schimbă clasamentele
sursă foto: GMK Center

Veniturile europenilor continuă să prezinte contraste majore, în ciuda eforturilor de convergență economică și a pieței unice. Analizele recente arată că, deși ajustarea pentru puterea de cumpărare reduce decalajele, prăpastia dintre Vest și Est rămâne profundă. Criza costului vieții, inflația persistentă și efectele conflictului din Ucraina redesenează harta prosperității pe continent.

Vestul continuă să domine clasamentul veniturilor: Estul rămâne în urmă, în ciuda unei ușoare ajustări

Europa intră în 2025 cu diferențe salariale care reflectă nu doar prezentul economic, ci și traiectoriile istorice ale fiecărei regiuni. O nouă analiză Euronews Business, arată că veniturile diferă semnificativ, iar decalajele rămân extrem de vizibile.

Datele pentru 2024 arată că venitul mediu echivalat net care măsoară câștigul pe persoană în gospodărie, ajustat la numărul de membri și calculat după impozitare, variază enorm. Diferența dintre Albania, aflată la minimul european cu 3.075 euro anual, și Luxemburg, care depășește 50.799 euro, este de peste 47.000 de euro.

În interiorul Uniunii Europene, Bulgaria se menține la baza clasamentului, cu 7.811 euro, urmată de România și Ungaria, ambele sub pragul de 10.000 de euro. La polul opus, Elveția, Norvegia, Danemarca, Austria, Irlanda, Țările de Jos și Belgia se înscriu confortabil într-o zonă în care veniturile ajung între 30.000 și 35.000 de euro.

„Nivelul de prosperitate medie observat în 2024 reflectă factori structurali pe termen lung, cum ar fi traiectoriile de creștere istorică, industrializarea și dezvoltarea sistemului de protecție socială”, explică Dr. Stefano Filauro, profesor asistent la Universitatea Sapienza din Roma.

De ce câștigă unele economii mult mai mult

Una dintre întrebările care persistă în spațiul public este legată de motivul real din spatele acestor diferențe majore. De ce țări aparent comparabile ca dimensiune și populație, precum România și Olanda, se situează la poli opuși ai veniturilor?

Răspunsul stă în structura economiilor, afirmă Giulia De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii (ILO), într-un interviu acordat Euronews Business.

„O productivitate mai mare permite țărilor să susțină salarii mai mari”, spune aceasta.

Statele cu sectoare economice orientate către industrii de mare valoare, precum tehnologie, finanțe, energie, servicii digitale sau producție avansată generează automat salarii mai ridicate. Ele au investiții masive în educație tehnică, infrastructură modernă, digitalizare și inovație industrială.

În schimb, economiile care depind de agricultură, servicii de bază sau sectoare slab digitalizate se confruntă cu limitări semnificative. Nivelul redus al productivității duce la salarii mici, la un ritm lent de creștere și, implicit, la un decalaj constant față de restul Europei.

Acest fenomen e din ce în ce mai vizibil în Sud-Estul Europei. Chiar dacă costurile de trai sunt mai mici, salariile rămân departe de media UE.
Diferențele nominale între Luxemburg și Bulgaria depășesc 40.000 de euro anual, iar între Germania și România depășesc adesea 20.000 de euro, în funcție de regiune și sectorul analizat.

În același timp, gospodăriile europene continuă să se confrunte cu presiuni financiare. Criza costului vieții, accentuată de războiul din Ucraina, perturbările lanțurilor de aprovizionare și creșterea prețurilor la energie și alimente a afectat masiv puterea de cumpărare.

Puterea de cumpărare schimbă clasamentul

Pentru a compara cu adevărat nivelul de trai, veniturile trebuie ajustate la PPS (Paritatea Puterii de Cumpărare). Acest indicator transformă sumele din fiecare țară într-o monedă comparabilă, luând în considerare costul efectiv al vieții.

În PPS, diferențele se reduc, dar rămân considerabile. De la o prăpastie nominală de aproape 43.000 de euro, decalajul scade la aproximativ 26.500 PPS.

Țările din Europa Centrală și de Est apar mai competitive în acest sistem. Polonia, România și Bulgaria înregistrează o poziție mai bună în PPS decât în valorile nominale. Asta deoarece costul vieții este mult mai scăzut față de Vest.

În cazul celor patru mari economii ale UE:

  • Germania și Franța rămân peste medie

  • Italia și Spania se plasează ușor sub media UE

Alte articole importante
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
Cheltuielile României pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au depăşit 10 miliarde de lei în 2025, însă raportate la dimensiunea economiei, investiţiile au reprezentat doar 0,52% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a finanţării a provenit din mediul privat, care a asigurat aproape 65% din totalul fondurilor, în timp ce contribuţia sectorului public a reprezentat […]
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) evidenţiază limitele unui model de finanţare în care preţul biletelor a rămas mult timp la un nivel redus, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant, iar diferenţele au fost acoperite prin subvenţii de la bugetul Capitalei. Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, […]
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Tehnologie
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Google a identificat o operațiune cibernetică în care atacatorii au utilizat agenți de inteligență artificială pentru a descoperi și exploata vulnerabilități informatice fără intervenție umană. Potrivit companiei, este posibil să fie vorba despre primul atac cibernetic documentat în care întregul proces de identificare a breșelor și dezvoltare a instrumentelor de atac a fost automatizat prin […]
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a consemnat o evoluţie pozitivă în şedinţa de luni, 16 noiembrie 2026, principalii indici ai pieţei de capital încheind ziua în teritoriu pozitiv. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă a ajuns la 1,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 288,7 milioane de euro, însă cea mai mare parte a […]
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
Piață de Capital - Fonduri
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Macroeconomie
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]