Prima pagină » Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

România are nevoie să creeze punți reale între cercetare și industrie pentru a genera businessuri cu valoare adăugată capabile să atragă investiții. Programul național Future LAB, dezvoltat de Social Innovation Solutions (SIS), a reunit 25 de organizații de cercetare și peste 40 de lideri din business într-un exercițiu de transfer tehnologic și conectare la piață.

Proiectul Future LAB e gândit să transforme rezultatele din laborator în soluții aplicate, iar inițiativa vine în contextul în care parteneriatele cu industria și societatea sunt principala condiție pentru ca inovația să ajungă pe piață.

Cercetarea românească caută ieșirea din laborator

Vorbim de un moment în care Uniunea Europeană vrea să accelereze competitivitatea economiilor naționale și alocă fonduri dedicate ecosistemelor de inovare în viitorul buget multianual al UE 2028–2034

„Motorul” financiar al bugetării acestei direcții sunt fondurile competitive – distribuite în principal pe baza performanței proiectelor și a relevanței lor europene. Vorbim de o sumă de peste 500 miliarde euro care ar putea depăși 600 miliarde euro la propunerea Parlamentului European.

Acesta este contextul în care Social Innovation Solutions a organizat, în perioada 12–18 mai, cea de-a doua sesiune intensivă a programului național Future LAB, un proiect construit pentru a conecta institutele de cercetare, universitățile și stațiunile agricole la nevoile reale ale economiei și industriei.

Programul pornește de la o realitate discutată de ani întregi în mediul economic: România produce cercetare și brevete, dar are dificultăți majore în transformarea lor în infrastructură economică, produse comerciale și companii competitive.

Organizatorii programului subliniază că relația dintre tehnologie, inovație și comportamentul consumatorilor devine tot mai puternică, iar Europa de Est și Balcanii pot juca un rol strategic în noua arhitectură economică regională.

Future LAB: platforma care vrea să conecteze cercetarea cu industria

Future LAB funcționează ca un accelerator de inovare și transfer tehnologic pentru institute de cercetare și centre universitare, combinând bootcampuri, mentorat, sesiuni practice și întâlniri directe cu lideri din industrie.

Una dintre componentele-cheie ale programului este Advisory Board-ul, unde fiecare organizație de cercetare este conectată cu profesioniști din business și industrie pentru a înțelege mai bine cum poate transforma rezultatele științifice în soluții aplicabile economic.

„Pentru mulți cercetători, întâlnirile cu lideri din industrie au declanșat o întrebare pe care poate nu și-au pus-o niciodată în laborator: cui îi folosește ceea ce construim? Future LAB creează exact acest spațiu de claritate: unde cunoașterea științifică întâlnește logica pieței, nu pentru a se dilua, ci pentru a scala”, a declarat Roxana Cojocaru, Director Executiv Social Innovation Solutions.

Mesajul reflectă una dintre cele mai importante schimbări din economia europeană actuală: cercetarea începe să fie evaluată tot mai mult prin capacitatea sa de integrare în lanțuri economice și industriale strategice.

Tehnologiile dezvoltate în institutele românești

În cadrul programului, cele 25 de organizații participante au prezentat tehnologii și brevete considerate cu potențial ridicat de transfer tehnologic.

Printre acestea se numără materiale de placare pe bază de ciment care se autocurăță sub acțiunea radiațiilor UV, dezvoltate de INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca, un procedeu de biorafinare pentru obținerea de biocombustibili realizat de Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara sau compozite dentare magnetice cu efect terapeutic dezvoltate de INCDTIM Cluj-Napoca.

Programul a inclus și proiecte dedicate energiei și infrastructurii tehnologice, precum dispozitive pentru stabilizarea microrețelelor electrice dezvoltate de INCD ICPE-CA București sau biosenzori de nouă generație prezentați de INCD pentru Fizica Materialelor.

Aceste domenii sunt considerate strategice și la nivel european, în contextul noii competiții globale pentru tehnologii critice, energie verde și autonomie industrială.

România încearcă să profite de noua repoziționare economică a Europei de Est

Una dintre ideile centrale ale programului Future LAB este că România ar putea beneficia de noua repoziționare economică și geopolitică a Europei de Est.

„România are o șansă istorică: este poziționată între multiple geografii strategice care se redesenează simultan. Dar avantajele geografice nu valorează nimic fără capacitate de execuție”, a declarat Ionuț Stanimir, reprezentant al Băncii Comerciale Române, partener principal al programului.

„Institutele de cercetare pot deveni exact această infrastructură critică: locul unde cunoașterea scalează companii, industrii și avantaje strategice pentru România”, a adăugat el.

Declarația vine într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependențele externe și să accelereze investițiile în tehnologii strategice și capacități industriale regionale.

Cum funcționează Social Innovation Solutions

Social Innovation Solutions este unul dintre hub-urile locale active în zona de inovare, foresight și educație pentru viitor. Organizația dezvoltă proiecte dedicate antreprenoriatului, inteligenței artificiale, sustenabilității și transferului tehnologic, colaborând cu universități, companii, instituții europene și ecosisteme de startup-uri.

Prin Future LAB, Social Innovation Solutions încearcă să creeze un mecanism prin care cercetarea românească să poată fi conectată mai eficient la economie și la noile priorități europene legate de competitivitate și inovare.

„Future LAB și-a demonstrat utilitatea prin a aduce mediul de business la masa cu cercetarea. Consider că este un bridge între aceste două entități”, a declarat Tănase Nicolae, reprezentant al INCD ICPE-CA București.

România are nevoie să facă un transfer de cercetare valoroasă în laboratoare către economia locală și să transforme suficient de rapid aceste rezultate în produse, companii și avantaje competitive într-o economie europeană care intră într-o nouă cursă globală a tehnologiei și inovării.

Alte articole importante
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul pregătește deja terenul pentru următoarea criză bancară. La trei ani după colapsul Credit Suisse și la aproape două decenii de la criza financiară globală din 2008, Comisia Europeană lucrează la un nou mecanism menit să împiedice transformarea falimentului unei bănci majore într-o problemă sistemică pentru întreaga economie europeană. Potrivit unui document confidențial consultat de […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
La un deceniu după referendumul care a schimbat cursul Marii Britanii, doi frați din Nottingham, aflați cândva în tabere opuse, ajung la aceeași concluzie: Brexitul nu a adus rezultatele pe care le sperau. Deși au votat diferit în 2016 și au apărat cu pasiune poziții contrare, astăzi amândoi privesc cu dezamăgire efectele ieșirii Regatului Unit […]
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
Tehnologie
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
România este pe cale să devină cea mai importantă țară europeană pentru infrastructura dezvoltată de compania lui Elon Musk, potrivit unui anunț făcut de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu. Oficialul a susținut că investițiile realizate deja de SpaceX în România se ridică la zeci de milioane de euro […]
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Macroeconomie
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la […]
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
Piață de Capital - Fonduri
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
România a înregistrat în ultimul deceniu și jumătate cea mai rapidă creștere a veniturilor reale din Uniunea Europeană, însă diferențele față de media europeană rămân semnificative, iar inegalitățile de venit continuă să fie ridicate, arată o analiză realizată de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Datele Eurostat, prelucrate în cadrul raportului, indică o evoluție puternică […]