Guvernul mai păsuiește românii trei luni. Un proiect OUG prelungește plafonarea adaosului comercial la alimente până la 30 septembrie

Guvernul României a decis să prelungească cu încă trei luni plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, măsură ce va rămâne în vigoare până la data de 30 septembrie 2025, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Prezenta ordonanță reglementează prorogarea unor termene, după cum urmează: prelungește termenul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă perioadă de 3 luni, respectiv până la data de 30 septembrie 2025 inclusiv, cu efecte în combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, în vederea menținerii puterii de cumpărare a populației pentru produsele de bază”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului.

Scopul și beneficiile măsurii

Potrivit documentului, această prelungire urmărește să reducă sau să elimine efectele negative generate de situația actuală.

Planul cincinal al Chinei schimbă jocul pe piețele de mărfuri. Metale, energie și agricultură, în centrul noii strategii economice

08:08

Guvernul pregătește o reformă majoră în domeniul disciplinei bugetare. Executivul ar putea fi obligat să explice public derapajele de deficit

21:38

Proiectul creează cadrul legal necesar pentru aplicarea unor măsuri menite să atenueze impactul negativ asupra populației și a întregului lanț de producție, procesare, distribuție și comercializare a produselor agricole și alimentare.

Printre consecințele vizate se numără scăderea puterii de cumpărare a populației pentru alimentele de bază, distorsionarea pieței agroalimentare și apariția unor practici comerciale neloiale cu efecte asupra consumatorilor, precum și diminuarea activității operatorilor economici, care poate duce până la închiderea afacerilor.

„Adoptarea măsurilor preconizate de actul normativ va duce la creșterea puterii de cumpărare a populației în ceea ce privește produsele agricole și alimentare de bază, echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor acestora, contribuind la ameliorarea nivelului de trai, precum și la evitarea depopulării spațiului rural. Aceste măsuri ar putea contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor agricole, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri. (…) Implicit va avea loc o creștere în lanț a veniturilor tuturor agenților economici antrenați și favorizează circulația capitalurilor, antrenând noi și noi plusuri de valoare la toate nivelurile și pentru toți participanții la viața economică”, se mai precizează în Nota de fundamentare.

Reglementări privind adaosul comercial

Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, cu modificările și completările ulterioare, adaosul comercial practicat de procesator nu poate depăși 20% față de costul de producție al produsului.

Pe întregul lanț de distribuție, indiferent de numărul de distribuitori, adaosul comercial cumulat este limitat la maximum 5% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile operaționale. Comercianții care vând cu amănuntul sau prin cash & carry pot aplica un adaos comercial maxim de 20% față de prețul de achiziție, incluzând în această cotă și remizele și risturnele.

Produsele vizate de plafonare

Măsura plafonării adaosului comercial, introdusă inițial în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor, vizează 14 grupe de produse alimentare de bază, iar lista a fost extinsă în 2024. Executivul a decis prelungirea acestei măsuri până la 30 iunie 2025, iar acum proiectul propune o nouă extindere până la 30 septembrie 2025.

Produsele incluse sunt:

• pâine albă simplă (300-500 grame),
• lapte de vacă de consum (1 litru, 1,5% grăsime, cu excepția UHT),
• brânză telemea de vacă vrac,
• iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 grame),
• făină albă de grâu ‘000’ până la 1 kg, mălai până la 1 kg,
• ouă de găină calibrul M, ulei de floarea-soarelui până la 2 litri,
• carne proaspătă de pui și porc,
• legume și fructe proaspete vrac,
• cartofi proaspeți albi vrac,
• zahăr alb tos până la 1 kg,
• smântână cu 12% grăsime,
• unt până la 250 grame
• magiun până la 350 grame.

Prelungirea și pentru Ordonanța nr. 84/2023

Proiectul prevede și extinderea termenului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2023 până la 31 decembrie 2025. Aceasta vizează menținerea echilibrului pieței produselor agricole din România și susținerea viabilității fermelor din sectoarele vegetal și zootehnic, precum și a procesatorilor români.

„Având în vedere că mecanismul de licențiere prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, cu modificările și completările ulterioare, a avut ca impact atenuarea și stabilizarea producției interne a României și a pieței unor produse agricole, respectiv: grâu sau meslin, porumb, oleaginoase, făină de grâu, zahăr, ouă, carne de pasăre, cu efecte benefice pentru viabilitatea fermelor și pentru lanțul agroalimentar, este oportună și necesară prelungirea termenului de aplicare al acestei ordonanțe de urgență până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv, pentru menținerea unui echilibru al pieței produselor agricole din România și a viabilității fermelor cu activitate sectoarele vegetal și zootehnic, dar și a procesatorilor români”, se arată în document.

Riscurile neadoptării măsurilor

Nota de fundamentare avertizează că nepromovarea urgentă a acestor măsuri ar putea conduce la un aflux masiv de produse agricole din Ucraina, dificultăți în valorificarea producției fermierilor români, distorsionarea pieței agroalimentare și apariția unor practici comerciale neloiale cu impact negativ asupra populației. De asemenea, ar putea crește stocurile nevalorificate și degradarea acestora, precum și abandonarea fermelor de către producătorii locali.