Investitorii români își pierd încrederea în economie, dar își păstrează banii investiți. 69% sunt pesimiști privind perspectivele economiei

Încrederea investitorilor individuali români în perspectivele economiei continuă să se deterioreze, în timp ce apetitul pentru investiții rămâne relativ ridicat.

Aproape şapte din zece investitori, respectiv 69% dintre respondenți, spun că nu au încredere în evoluția viitoare a economiei românești, față de 68% la finalul trimestrului al doilea. Datele provin din cea mai recentă ediție a sondajului Retail Investor Beat, realizat de compania de cercetare Opinium pentru eToro. Cercetarea a fost derulată între 13 și 28 august 2026 și a inclus 11.000 de investitori individuali din 13 țări și trei continente, dintre care 600 de respondenți din România.

Economia românească și inflația, principalele riscuri pentru portofolii

Percepția asupra economiei locale s-a deteriorat și în ceea ce privește riscurile pe care investitorii le văd pentru propriile portofolii.

Leul intră într-o nouă zonă de volatilitate: euro a ajuns la 5,3447 lei. BNR trebuie să echilibreze cursul, dobânzile și rezervele

14:16

DNA: Mita nu se pierde, se mută în factură. Ce arată unul dintre cele mai mediatizate dosare anticorupție

13:22

24% dintre investitorii români indică starea economiei României, inclusiv riscul unei recesiuni, drept unul dintre principalele riscuri externe. Ponderea este cu trei puncte procentuale mai mare decât în trimestrul anterior.

Inflația se află foarte aproape, fiind menționată de 25% dintre respondenți. Pe locul următor se află starea economiei globale, indicată de 21% dintre investitori.

Structura răspunsurilor arată că preocupările investitorilor sunt legate în primul rând de evoluția economiei și de puterea de cumpărare, în condițiile în care inflația afectează atât veniturile disponibile, cât și randamentele reale ale investițiilor.

Încrederea în venituri și nivelul de trai ajunge la minimul ultimilor trei ani

Pesimismul privind economia se reflectă și în percepția investitorilor asupra propriei situații financiare.

În trimestrul al treilea, 62% dintre investitorii individuali români declarau că au încredere în veniturile și nivelul lor de trai. Procentul este cu un punct mai mic decât în trimestrul precedent și cu patru puncte sub nivelul de 66% consemnat la sfârșitul anului trecut.

Potrivit sondajului, acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de la lansarea cercetării, în urmă cu trei ani.

Nici în ceea ce privește siguranța locului de muncă situația nu este mai optimistă. 70% dintre respondenți spun că au încredere în acest aspect, nivel neschimbat față de trimestrul anterior, dar care reprezintă, de asemenea, un minim al perioadei de trei ani analizate.

Portofoliile beneficiază însă de mai multă încredere

Paradoxul sondajului este că neîncrederea în economie nu se traduce într-o retragere generalizată din investiții.

Dimpotrivă, 77% dintre investitorii individuali români declară că au încredere în propriile portofolii, față de 73% în trimestrul anterior.

Structura deținerilor arată o preferință pentru diversificare și pentru păstrarea unei componente importante de lichiditate. Aproape 72% dintre respondenți dețin lichidități, inclusiv bani în conturi de economii.

În același timp, 51% dețin criptoactive, 49% au acțiuni locale, 41% dețin acțiuni străine, iar 40% au obligațiuni locale.

Creșterea ponderii investitorilor care dețin criptoactive este una dintre schimbările importante față de trimestrul precedent. Atunci, pentru prima dată în ultimii trei ani, mai puțin de jumătate dintre investitorii români, respectiv 42%, declarau că dețin astfel de active. Autorii cercetării leagă revenirea interesului de aprecierea recentă a bitcoinului, care a trecut din nou de pragul de 80.000 de dolari în perioada analizată.

Patru din zece investitori vor să își majoreze investițiile

În ciuda deteriorării percepției asupra economiei, intențiile privind investițiile pentru următoarele trei luni rămân predominant stabile sau expansioniste.

42% dintre respondenți spun că intenționează să își majoreze investițiile, în timp ce jumătate, respectiv 50%, nu intenționează să își modifice expunerea. Doar 8% afirmă că vor reduce investițiile.

Datele sugerează astfel că neîncrederea în perspectivele macroeconomice nu determină, cel puțin la momentul realizării sondajului, o retragere generalizată a investitorilor individuali din piețe.

Pentru cei care intenționează să aloce mai mulți bani, acțiunile străine sunt prima opțiune. 18% dintre respondenți le indică drept clasa de active în care vor să își majoreze deținerile.

Urmează lichiditățile și conturile de economii, cu 15%, criptoactivele, cu 14%, și acțiunile listate la Bursa de Valori București, cu 13%.

Investițiile alternative, precum imobiliarele și capitalul privat, sunt menționate de 9% dintre respondenți, iar valutele de 8%.

Obligațiunile românești pierd din atractivitate

Interesul pentru obligațiunile naționale a scăzut vizibil. Doar 6% dintre investitorii chestionați spun că intenționează să își majoreze deținerile, față de 10% în trimestrul precedent.

Autorii sondajului pun cel mai probabil această evoluție în legătură cu incertitudinea privind anunțurile referitoare la ratingul suveran al României.

Într-un context în care investitorii urmăresc atent costurile de finanțare ale statului, evoluția deficitului bugetar și perspectivele ratingului de țară, reducerea intenției de cumpărare a obligațiunilor locale indică o prudență mai mare față de această categorie de active.

În schimb, acțiunile străine rămân cea mai menționată opțiune pentru majorarea expunerii, ceea ce poate reflecta și interesul investitorilor români pentru diversificare în afara pieței locale.

Tehnologia conduce preferințele sectoriale

La nivel de sectoare, tehnologia se află pe primul loc în preferințele investitorilor români care intenționează să își majoreze expunerea.

18% dintre respondenți indică sectorul tehnologic. Energia și serviciile financiare urmează, fiecare cu câte 15%.

Utilitățile sunt menționate de 9% dintre investitori, iar sectorul imobiliar de 8%.

Structura preferințelor arată că, deși percepția asupra economiei locale este predominant negativă, investitorii individuali continuă să identifice oportunități în sectoare care au o expunere importantă la teme de creștere, infrastructură și transformare economică.

Neîncrederea în economie nu înseamnă retragere din piață

Rezultatul central al sondajului este diferența dintre percepția asupra economiei și comportamentul față de propriile investiții. Pe de o parte, 69% dintre investitorii români nu au încredere în perspectivele economiei, iar încrederea în venituri și nivelul de trai a coborât la cel mai redus nivel din ultimii trei ani.

Pe de altă parte, 77% au încredere în propriile portofolii, 42% vor să își majoreze investițiile, iar doar 8% intenționează să reducă expunerea în următoarele trei luni.

Sondajul trebuie însă interpretat în limitele metodologiei sale. El reflectă percepțiile și intențiile celor 600 de investitori români intervievați în perioada 13-28 august și nu reprezintă în mod necesar opinia întregii populații. Autorii cercetării precizează că rezultatele sunt dependente de momentul în care au fost colectate răspunsurile și se pot modifica odată cu schimbarea condițiilor de piață.