Prima pagină » Mașinile hibride ajung să fie taxate mai dur decât dieselurile vechi. Efectul noii formule de impozitare

Mașinile hibride ajung să fie taxate mai dur decât dieselurile vechi. Efectul noii formule de impozitare

Mașinile hibride ajung să fie taxate mai dur decât dieselurile vechi. Efectul noii formule de impozitare
tolerarea mașinilor hibride ar putea compromite obiectivele Net Zero / Foto: Shutterstock

Modificarea formulei de calcul a impozitului auto a generat o situație paradoxală pe piața auto din România. Proprietarii de autoturisme hibride noi ajung să plătească impozite mai mari decât șoferii care dețin mașini diesel vechi, deși vehiculele hibride sunt mai puțin poluante și respectă standarde tehnologice superioare. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) atrage atenția că noul sistem contrazice politicile publice de reducere a poluării și de încurajare a achiziției de mașini nepoluante.

Potrivit reprezentanților industriei auto, problema apare din faptul că formula actuală nu mai ia în calcul emisiile de CO2 și anul de fabricație, ci doar cilindreea și norma Euro. În acest context, un automobil hibrid, care are adesea o capacitate cilindrică mai mare, poate fi impozitat mai sever decât un diesel mai vechi, chiar dacă impactul asupra mediului este semnificativ mai redus. Situația este evidențiată într-un tabel comparativ prezentat de APIA, care arată diferențe de impozitare considerate inechitabile între vehiculele moderne și cele vechi, cu motorizări clasice.

Cum se calculează impozitul auto din 2026

Conform noii formule intrate în vigoare în 2026, impozitul auto este calculat exclusiv pe baza cilindreei și a normei de poluare Euro. Această abordare ignoră o serie de criterii esențiale care influențează nivelul real de poluare și gradul de siguranță al unui autovehicul.

„Formula oficială din 2026 calculează impozitul exclusiv pe baza cilindreei și a normelor Euro, ignorând complet: emisiile de CO2, anul de fabricație și tehnologiile verzi nou introduse”, arată APIA în documentul transmis autorităților.

Reprezentanții asociației explică faptul că normele Euro nu sunt echivalente cu nivelurile reale de emisii de CO2 și nu reflectă diferențele tehnologice dintre generațiile de vehicule. De exemplu, standardul Euro 6 se aplică din 2014 până în prezent, ceea ce înseamnă că un autoturism fabricat în 2025 este taxat identic cu unul produs în 2015, dacă au aceeași capacitate cilindrică, deși diferențele de eficiență, siguranță și emisii sunt semnificative.

De asemenea, tehnologiile hibride, care consumă mai puțin și generează emisii reduse, sunt penalizate indirect din cauza capacității cilindrice mai mari a motoarelor termice asociate.

Propunerea APIA: impozitare pe baza principiului „poluatorul plătește”

APIA a înaintat Guvernului o formulă alternativă de calcul, care să respecte mai fidel principiul „poluatorul plătește” și să alinieze România la bunele practici europene. Propunerea se bazează pe trei componente principale: cilindree, vechime și emisii de CO2.

Potrivit asociației, acest model ar permite o diferențiere reală între autoturismele noi și cele vechi, ar încuraja achiziția de vehicule mai puțin poluante și ar introduce un echilibru social în nivelul de taxare.

„Formula propusă de APIA și ignorată de Guvern respectă cu adevărat principiul ‘poluatorul plătește’. Având la bază trei componente strategice, Cilindree + Vechime + Emisii CO2, această formulă ia în considerare bunele practici din celelalte state europene, factorul social și siguranța participanților la trafic”, susțin reprezentanții industriei auto.

Aceștia atrag atenția că autoturismele moderne sunt dotate cu sisteme de siguranță avansate, devenite obligatorii la nivelul Uniunii Europene începând cu iulie 2024, conform reglementării GSR 2, ceea ce ar trebui să fie reflectat și în politicile fiscale.

Anomalii și efecte în piață

Implementarea actualei formule a condus la o creștere disproporționată a sarcinii fiscale pentru proprietarii de mașini hibride cu an de fabricație recent, comparativ cu cei care dețin autoturisme mai vechi, cu motorizări diesel sau pe benzină. În lipsa unei diferențieri pe criteriul vechimii, un vehicul Euro 6 fabricat în 2025 plătește același impozit ca unul Euro 6 fabricat în 2015, dacă cilindreea este identică.

„Mașinile nu sunt diferențiate în funcție de vechime la plata impozitului, astfel un autoturism Euro 6, fabricat în 2025, va plăti exact aceeași taxă ca un autoturism Euro 6, fabricat în 2015, dacă ambele au aceeași capacitate cilindrică. Diferența de 10 ani între ele implică însă numeroase discrepanțe la nivel tehnologic, al poluării și al siguranței în trafic”, subliniază APIA.

Reprezentanții pieței auto avertizează că această abordare fiscală poate descuraja achiziția de mașini noi și mai puțin poluante, afectând atât obiectivele de mediu ale României, cât și ritmul de reînnoire a parcului auto. În același timp, menținerea unui avantaj fiscal pentru vehiculele vechi riscă să perpetueze un parc auto îmbătrânit și mai poluant.

Alte articole importante
E.ON: România are cel mai mare preț al electricității din Europa, dar investițiile pot reduce semnificativ costurile
E.ON: România are cel mai mare preț al electricității din Europa, dar investițiile pot reduce semnificativ costurile
România are în prezent cel mai mare preț al electricității din Europa, deși dispune de un potențial important pentru a deveni una dintre țările cu cele mai mici costuri ale energiei, susține directorul general al E.ON România, Volker Raffel. Potrivit acestuia, diferența ar putea fi făcută de investițiile în producție, stocare, rețele și eficiență energetică. […]
Piața rezidențială încetinește. Bucureștiul recuperează terenul pierdut la începutul anului
Piața rezidențială încetinește. Bucureștiul recuperează terenul pierdut la începutul anului
Piața rezidențială din România a pierdut din ritmul de creștere în prima jumătate a anului, după mai mulți ani de expansiune, însă datele nu indică deocamdată o corecție majoră. Bucureștiul a recuperat o mare parte din declinul de la începutul lui 2026 și a încheiat primele șase luni cu aproximativ 2% mai puține tranzacții cu […]
Datoriile firmelor la buget au ajuns la 77,6 miliarde de lei. Peste 48.000 de companii au restanțe
Companii
Datoriile firmelor la buget au ajuns la 77,6 miliarde de lei. Peste 48.000 de companii au restanțe
Restanțele companiilor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au continuat să crească în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la 77,6 miliarde de lei, față de 77 de miliarde de lei în primele trei luni ale anului, potrivit unei analize realizate de platforma de analiză financiară RisCo.ro. În același timp, numărul firmelor […]
Hidroelectrica scumpește energia pentru clienții noi și contractele ajunse la termen. Prețul urcă cu 13%
Companii
Hidroelectrica scumpește energia pentru clienții noi și contractele ajunse la termen. Prețul urcă cu 13%
Hidroelectrica va majora, începând din octombrie 2026, prețul energiei active pentru clienții noi și pentru contractele care ajung la termen. Tariful va crește de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 13%. Compania precizează că ajustarea se va reflecta într-o creștere de aproximativ 7% a prețului final plătit de […]
Bursa de Valori București închide ședința de luni pe plus. BET a urcat cu 0,11%
Bursa de Valori București închide ședința de luni pe plus. BET a urcat cu 0,11%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de luni cu evoluții predominant pozitive, majoritatea indicilor înregistrând creșteri. Valoarea totală a tranzacțiilor realizate pe piață s-a ridicat la 80,84 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 15,4 milioane de euro. BET, în creștere ușoară Indicele principal BET al pieșei bursiere românești, care urmărește evoluția […]
Daniel Dăianu: Reforma salarizării a intrat în impas. „Pierderea celor 770 de milioane de euro nu poate cauza în sine un derapaj”
Macroeconomie
Daniel Dăianu: Reforma salarizării a intrat în impas. „Pierderea celor 770 de milioane de euro nu poate cauza în sine un derapaj”
Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a ajuns într-un impas, însă pierderea celor 770 de milioane de euro asociate acestui blocaj reprezintă un cost bugetar care, de una singură, nu poate provoca un derapaj al finanțelor publice, consideră Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. În introducerea Raportului Consiliului Fiscal pentru anul 2025, publicat luni, […]