Mega-acordul comercial UE–Mercosur: cine câștigă și cine pierde în cel mai mare pact semnat vreodată de Europa

După un sfert de secol de negocieri tensionate, Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur au ajuns, în sfârșit, la un acord istoric. Cel mai amplu tratat comercial negociat vreodată de UE a primit undă verde la nivel politic și așteaptă acum aprobarea Parlamentului European, deschizând calea unei zone de liber schimb care va acoperi peste 700 de milioane de oameni din Europa și America Latină.

Acordul prevede eliminarea a peste 90% din tarifele vamale aplicate exporturilor europene către țările Mercosur și invers, facilitând schimburi comerciale masive: carne de vită sud-americană pe mesele europenilor, mașini germane mai ieftine pe șoselele Braziliei și acces extins pentru produse agroalimentare și industriale de ambele părți ale Atlanticului, conform Politico.

Impactul economic direct este relativ modest, cel puțin pe hârtie. Comisia Europeană estimează că acordul va adăuga 77,6 miliarde de euro, adică aproximativ 0,05%, la economia UE până în 2040. Mult mai importantă decât cifrele este însă bătălia politică din jurul acestui dosar, una care a scos la iveală câștigători evidenți și perdanți răsunători.

Eurostat: Producția de servicii a scăzut în România; evoluții pozitive la nivelul UE

22:03

DeepSeek anunță un nou model AI axat pe codificare

21:34

Câștigători: cine desface dopul de Malbec

Giorgia Meloni, marea câștigătoare în plan politic

Prim-ministrul Italiei a demonstrat din nou un simț politic fin. Giorgia Meloni a intuit corect direcția majorității europene și a știut să folosească momentul pentru a obține concesii de ultim moment pentru agricultorii italieni. După ce a lăsat să se înțeleagă că ar putea sprijini opoziția Franței față de acord, Roma a negociat garanții suplimentare pentru piața agricolă și promisiuni de finanțare europeană.

Rezultatul este dublu: Meloni poate prezenta acasă acordul ca pe o victorie națională pentru fermieri și, în același timp, își consolidează imaginea de lider pragmatic, capabil să fie de partea câștigătoare chiar și în cele mai tensionate negocieri europene.

Industria auto germană, o gură de aer

Pentru sectorul auto din Germania, Mercosur vine ca o rară veste bună după ani de presiuni, tranziție forțată și concurență dură din China. Reducerea tarifelor vamale în America Latină promite acces mai ușor la o piață uriașă pentru giganți precum Volkswagen sau BMW.

Există însă și nuanțe. Tarifele actuale, de până la 35%, nu vor fi eliminate peste noapte, ci gradual, la cererea Braziliei, care își protejează propria industrie auto. Vehiculele electrice vor beneficia de un tratament preferențial, într-un moment în care Europa recuperează decalajul față de rivalii asiatici.

Ursula von der Leyen și Comisia Europeană

Pentru președinta Comisiei Europene, acordul UE–Mercosur este un succes strategic, dar unul cu un gust dulce-amar. De la strângerea de mână cu liderii Mercosur, cu mai bine de un an în urmă, echipa Ursulei von der Leyen a depus eforturi considerabile pentru a liniști scepticii și a construi o majoritate calificată.

Victoria politică este evidentă: UE arată că poate încă negocia acorduri comerciale majore într-o lume dominată de rivalitatea SUA–China. Prețul plătit este însă uriaș. Pentru a calma protestele fermierilor europeni, Comisia a promis subvenții de aproximativ 45 de miliarde de euro, renunțând temporar la ideea reducerii sprijinului agricol și a redirecționării fondurilor către inovare.

Fermierii europeni, mai protejați decât pare

La prima vedere, agricultorii europeni par marii perdanți. Realitatea este însă mai complexă. Acordul introduce cote stricte pentru produse sensibile precum carnea de vită sau carnea de pasăre, limitând volumul importurilor din America Latină.

În plus, sunt recunoscute și protejate indicațiile geografice europene, ceea ce înseamnă avantaje clare pentru produse premium precum parmezanul italian sau vinurile franceze. Iar când peste toate acestea se adaugă miliardele de euro promise sub formă de subvenții, tabloul devine mult mai echilibrat decât sugerează protestele cu tractoare de la Bruxelles.

Pierzători: cine plânge în fața Bordeaux-ului

Emmanuel Macron, izolat pe scena europeană

Președintele Franței este, fără îndoială, unul dintre marii perdanți politici ai acordului. Emmanuel Macron s-a opus constant tratatului, sub presiunea enormă a fermierilor francezi, pentru care Mercosur este perceput ca o amenințare directă.

Franța s-a alăturat Poloniei, Austriei, Irlandei și Ungariei într-un vot împotrivă care nu a reușit să blocheze acordul. Eșecul este cu atât mai dureros cu cât Macron a încercat, fără succes, să o atragă pe Giorgia Meloni de partea sa. Înfrângerea riscă să alimenteze și mai mult criticile interne la adresa liderului de la Élysée, deja slăbit politic.

Donald Trump și viziunea sa asupra comerțului

Deși indirect, acordul UE–Mercosur reprezintă și o lovitură simbolică pentru președintele SUA, Donald Trump. În timp ce Washingtonul promovează o abordare tranzacțională și adesea conflictuală a comerțului internațional, Europa arată că poate construi parteneriate pe termen lung, bazate pe reguli și concesii reciproce.

În plus, acordul întărește poziția unor lideri precum Luiz Inácio Lula da Silva, președintele Braziliei, care a mizat constant pe apropierea de UE în detrimentul unei dependențe excesive de SUA.

China, concurență directă în America Latină

China a profitat din plin de cei 25 de ani în care UE a negociat acordul, extinzându-și masiv exporturile în America Latină, în special în Brazilia. Mercosur oferă acum Europei o șansă reală de a recâștiga cotă de piață în sectoare-cheie precum auto, utilaje și aviație.

Mai mult, acordul consolidează poziția UE în domeniul investițiilor directe, unde companiile europene încă surclasează rivalii chinezi. Din punct de vedere geopolitic, apropierea dintre UE și Mercosur reduce influența Beijingului într-o regiune strategică.

Pădurea amazoniană, marea victimă tăcută

Dincolo de calculele economice și politice, există un perdant evident: mediul. Extinderea exporturilor de carne de vită din Brazilia riscă să accelereze defrișările din Amazon, unde pășunile se extind adesea în detrimentul pădurii tropicale.

Acordul include, pe hârtie, garanții împotriva defrișărilor ilegale și un angajament față de Acordul de la Paris. Criticii avertizează însă că aplicarea acestor reguli va fi dificilă, iar presiunea economică riscă să încline balanța în defavoarea ecosistemului.