Prima pagină » PIB-ul României a scăzut cu 1,6% în primul semestru. Consumul și tranzacțiile imobiliare au tras economia în jos, investițiile au rămas pe plus

PIB-ul României a scăzut cu 1,6% în primul semestru. Consumul și tranzacțiile imobiliare au tras economia în jos, investițiile au rămas pe plus

PIB-ul României a scăzut cu 1,6% în primul semestru. Consumul și tranzacțiile imobiliare au tras economia în jos, investițiile au rămas pe plus
Execuția bugetului general consolidat indică un deficit de 121,8 miliarde lei la 30 noiembrie 2025, echivalentul a 6,4% din PIB Foto: Freepik

Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, însă a continuat să înregistreze o contracție în comparație cu aceeași perioadă din 2025. Datele provizorii (2) publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 1,9% în termeni reali în trimestrul al doilea, pe seria ajustată sezonier, iar pe ansamblul primelor șase luni declinul a ajuns la 1,6%.

Pe seria brută, care nu elimină efectele sezoniere, PIB-ul a coborât cu 0,2% în trimestrul al doilea față de perioada similară din 2025 și cu 0,6% în primul semestru. Revizuirea datelor anterioare a modificat unele contribuții sectoriale, dar nu a schimbat imaginea de ansamblu: consumul populației a rămas principalul factor negativ, în timp ce investițiile au susținut activitatea economică.

Stagnare de la un trimestru la altul, dar contracție față de 2025

PIB-ul ajustat sezonier pentru trimestrul al doilea a fost estimat la aproximativ 529,7 miliarde de lei, la prețuri curente. Față de trimestrul întâi, economia nu a înregistrat o creștere reală, iar comparativ cu aprilie-iunie 2025 s-a contractat cu 1,9%.

Pe seria brută, valoarea PIB-ului din trimestrul al doilea a fost de aproximativ 501,1 miliarde de lei, la prețuri curente. În termeni reali, nivelul a fost cu 0,2% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru primele șase luni, PIB-ul a însumat circa 1.035,7 miliarde de lei pe seria ajustată sezonier și 907,2 miliarde de lei pe seria brută. Diferența dintre valorile celor două serii reflectă metodele de ajustare statistică și nu trebuie confundată cu o diferență de performanță economică.

INS a precizat că noua estimare include revizuirea datelor trimestriale pentru perioada 2018-2025 și recalcularea seriei ajustate sezonier. Aceste actualizări pot modifica atât ritmurile de creștere, cât și contribuțiile sectoarelor la evoluția PIB.

Consumul gospodăriilor, cea mai mare frână pentru economie

Datele privind utilizarea PIB arată că cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației au avut o contribuție negativă de 1,9 puncte procentuale la dinamica economică analizată de INS. Volumul consumului gospodăriilor a fost de 96,9% față de perioada de referință, ceea ce indică o contracție de 3,1%.

Și consumul individual al administrației publice a avut o contribuție negativă, de 0,1 puncte procentuale. Volumul acestei componente a coborât la 98,3% în varianta revizuită, de la 99,2% în estimarea anterioară.

Evoluția consumului este importantă deoarece cheltuielile gospodăriilor reprezintă o componentă majoră a cererii interne. O reducere a acestora se transmite către comerț, transport, restaurante și alte servicii, iar efectele pot ajunge ulterior la producție, ocuparea forței de muncă și deciziile de investiții ale companiilor.

Investițiile au avut o contribuție pozitivă, în pofida declinului economic

Spre deosebire de consum, formarea brută de capital fix, indicator care măsoară investițiile în active precum construcțiile, echipamentele și infrastructura, a avut o contribuție pozitivă. INS a revizuit această contribuție de la 4,1 la 4,3 puncte procentuale, iar volumul investițiilor a ajuns la 119,9% față de perioada de referință, de la 116,5% în estimarea anterioară.

Această evoluție sugerează că investițiile au compensat o parte din slăbiciunea cererii de consum. Totuși, avansul lor nu a fost suficient pentru a împiedica scăderea PIB, ceea ce arată că efectele pozitive ale investițiilor au coexistat cu presiuni negative în alte componente ale economiei.

Într-un context de creștere slabă sau de contracție, menținerea investițiilor poate susține capacitatea de producție pe termen lung. Impactul lor asupra activității curente depinde însă de ritmul de execuție a proiectelor, de achizițiile de echipamente și materiale și de măsura în care lucrările generează activitate suplimentară în economie.

Construcțiile și serviciile culturale au susținut activitatea

În analiza pe ramuri, construcțiile au avut o contribuție pozitivă revizuită de la 0,9 la 1,2 puncte procentuale. Volumul de activitate a crescut la 115,4% față de perioada de referință, comparativ cu 115,3% în estimarea anterioară.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit pozitiv, cu 0,1 puncte procentuale, iar volumul activității din sector a fost revizuit în creștere de la 105,5% la 106,1%.

Activitățile de spectacole, culturale și recreative, alături de reparațiile bunurilor de uz casnic și alte servicii, au avut o contribuție pozitivă de 0,6 puncte procentuale. Volumul activității a urcat de la 111,8% la 112,8% în urma revizuirii.

Intermedierile financiare și asigurările, precum și serviciile profesionale, științifice și tehnice au avut contribuții pozitive de câte 0,1 puncte procentuale.

Comerțul, industria și imobiliarele au rămas sub presiune

Industria a avut o contribuție negativă de 0,6 puncte procentuale, ușor mai bună decât cea de minus 0,7 puncte procentuale din estimarea anterioară. Volumul activității industriale a fost revizuit de la 95,8% la 96,1%, dar a rămas sub nivelul de referință.

Grupul care cuprinde comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, transportul, depozitarea, hotelurile și restaurantele a avut o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale, față de minus 1 punct procentual anterior. Volumul activității a fost revizuit de la 95,5% la 95,7%.

Tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale, mai slabă decât cea de minus 0,5 puncte procentuale din prima estimare. Volumul activității a coborât de la 93,2% la 91,7%, una dintre cele mai importante revizuiri negative menționate de INS.

Informațiile și comunicațiile au contribuit cu minus 0,2 puncte procentuale, în timp ce administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au avut o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale.

Impozitele nete pe produs au fost, de asemenea, revizuite în jos, indicele volumului scăzând de la 105,3% la 104,4%.

Revizuirile INS nu schimbă tabloul general

Noua estimare a INS aduce îmbunătățiri limitate pentru unele sectoare, precum industria și comerțul, dar arată o deteriorare mai pronunțată în cazul tranzacțiilor imobiliare. Construcțiile, agricultura și investițiile au rămas printre componentele cu contribuții pozitive.

În schimb, reducerea consumului gospodăriilor și evoluția negativă a mai multor ramuri de servicii au continuat să apese asupra economiei. Stagnarea PIB de la un trimestru la altul nu a fost suficientă pentru a recupera pierderile față de anul precedent.

Alte articole importante
„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale
„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale
Autoritatea Vamală Română folosește un echipament specializat, cunoscut sub denumirea de „mașina de fumat”, pentru a analiza țigaretele suspecte sau confiscate și pentru a determina nivelurile de nicotină, gudron și monoxid de carbon eliberate în timpul arderii. Aparatul reproduce în condiții controlate procesul de fumat și poate testa simultan zece țigarete, iar rezultatele obținute sunt […]
Schimbări fiscale importante din 2027: Ce taxe dispar, ce facilități expiră și cum vor fi afectați românii
Macroeconomie
Schimbări fiscale importante din 2027: Ce taxe dispar, ce facilități expiră și cum vor fi afectați românii
Anul 2027 va aduce modificări importante în sistemul fiscal din România, cu efecte atât asupra angajaților, cât și asupra companiilor. Două impozite aplicate mediului de afaceri sunt programate să dispară, în timp ce o facilitate destinată salariaților plătiți cu salariul minim urmează să expire. În paralel, Guvernul analizează politica de taxare pentru anul viitor, fără […]
România câștigă definitiv procesul Roșia Montană: scapă de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari după 11 ani de litigii
Companii
România câștigă definitiv procesul Roșia Montană: scapă de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari după 11 ani de litigii
Gabriel Resources a pierdut și ultima cale extraordinară de atac împotriva hotărârii arbitrale din martie 2024, prin care România fusese exonerată de plata despăgubirilor solicitate de companie. Comitetul ad-hoc al ICSID a respins integral cererea de anulare, iar decizia din 13 noiembrie 2026 închide definitiv disputa în cadrul mecanismului internațional de arbitraj. Miza financiară a […]
Mercedes-Benz pune pe pauză investițiile din Germania și ia în calcul închiderea unor fabrici
Companii
Mercedes-Benz pune pe pauză investițiile din Germania și ia în calcul închiderea unor fabrici
Decizia Mercedes-Benz de a suspenda investițiile în Germania vine pe fondul blocajului negocierilor cu sindicatele, după ce producătorul auto a cerut angajaților să accepte majorarea programului de lucru de la 35 la 40 de ore pe săptămână, fără o creștere salarială. Compania avertizează că viitoarele investiții și capacități de producție ar putea fi direcționate în […]
România se apropie de nivelul de trai european: consumul a ajuns la 86% din media UE, iar PIB-ul pe locuitor a urcat la 78% în 20 de ani de la aderare
Macroeconomie
România se apropie de nivelul de trai european: consumul a ajuns la 86% din media UE, iar PIB-ul pe locuitor a urcat la 78% în 20 de ani de la aderare
România a recuperat o parte importantă din decalajul economic față de Uniunea Europeană în cele două decenii de la aderare, iar progresul începe să se reflecte tot mai vizibil și în nivelul de trai al populației. PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, a ajuns în 2025 la 78% din media europeană, față de […]
Venituri mai mari, profit pe minus. Digi Communications raportează o pierdere netă de 8,5 milioane de euro în T3 2026, pe fondul creșterii costurilor din Spania și Portugalia
Companii
Venituri mai mari, profit pe minus. Digi Communications raportează o pierdere netă de 8,5 milioane de euro în T3 2026, pe fondul creșterii costurilor din Spania și Portugalia
Digi Communications atrage clienți pe bandă rulantă în Europa, dar plătește scump nota de plată a expansiunii. Deși a adăugat 4,2 milioane de abonamente într-un singur an, gigantul telecom a încheiat trimestrul al treilea din 2026 cu o pierdere netă de 8,5 milioane de euro. Strategia prețurilor agresive a funcționat pentru a cuceri Spania și […]