Planul Draghi, la doi ani distanță: Europa vorbește despre competitivitate, dar vechile interese naționale încetinesc reformele

La doi ani după ce Mario Draghi avertiza că Europa se confruntă cu o amenințare „existențială” din cauza declinului economic, ideile fostului premier italian și președinte al Băncii Centrale Europene au devenit în mare parte parte din agenda oficială a Uniunii Europene. Problema este însă viteza de aplicare: Comisia Europeană a preluat numeroase recomandări, dar guvernele naționale frânează sau diluează o parte dintre reforme.

De la buget și energie până la industria auto, apărare și piețe de capital, Bruxelles-ul încearcă să transforme diagnosticul lui Draghi într-o politică economică europeană. În multe cazuri, însă, interesele naționale, structurile de cheltuieli existente și sensibilitățile politice limitează schimbarea.

Bugetul UE: competitivitatea concurează cu agricultura

Una dintre principalele recomandări ale lui Draghi a fost redirecționarea fondurilor europene de la politica agricolă și programele regionale către competitivitate, inovare și investiții strategice.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Comisia a încercat să urmeze această direcție în propunerea pentru bugetul UE 2028-2034, printr-un Fond European de Competitivitate de 410 miliarde de euro. În negocieri, însă, guvernele statelor membre au încercat să protejeze finanțarea agriculturii și a dezvoltării regionale.

Un proiect de poziție negociat sub președinția cipriotă a redus ambițiile fondului de competitivitate și a majorat alocările pentru agricultură și regiuni. În același timp, Comisia a permis statelor să transfere rapid 45 de miliarde de euro către fermieri dintr-un fond de rezervă.

Totuși, statele membre au susținut în linii mari o structură bugetară mai flexibilă, care le oferă mai multă libertate în stabilirea priorităților.

Piețele financiare: economiile europenilor rămân greu de mobilizat

Draghi a pledat pentru transformarea Europei într-o piață de capital capabilă să concureze cu Wall Street și să canalizeze economiile populației către investiții.

Comisia a lansat mai multe inițiative în acest sens, inclusiv reformarea cadrului pentru piețele de capital și consolidarea rolului autorității europene de supraveghere financiară. Însă interesele naționale și ale marilor companii complică apariția unui sistem european unitar.

Un obstacol important îl reprezintă și reformarea sistemelor de pensii. Draghi a argumentat că o parte mai mare din economiile pentru pensie ar trebui investită pe piețele de capital. Comisia a încercat să modifice regulile privind pensiile personale și ocupaționale, dar guvernele naționale au manifestat reticență, considerând sistemele proprii de pensii un domeniu sensibil.

Datoria comună rămâne controversată

O altă idee centrală a lui Draghi este folosirea euroobligațiunilor pentru finanțarea investițiilor strategice, de la rețele energetice și interconectori până la cercetare și apărare.

UE a demonstrat deja că poate utiliza împrumuturi comune pentru proiecte majore, în special prin fondul de redresare post-pandemie și mecanisme destinate sprijinirii Ucrainei și consolidării apărării.

Totuși, apetitul pentru noi datorii comune este limitat. Statele nordice și cele preocupate de disciplina bugetară se opun unei creșteri importante a datoriei europene. O propunere a Spaniei privind împrumuturi europene de 850 de miliarde de euro pe an nu a găsit sprijin în Consiliu.

Comisia a inclus în noua sa propunere bugetară variante mai prudente de continuare a emisiunilor comune, însă soarta lor depinde de negocierile dintre capitale.

Industria auto: reforme, dar și pierderi de locuri de muncă

Sectorul auto arată poate cel mai clar diferența dintre reformele de la Bruxelles și realitatea industrială. Comisia a preluat o parte din recomandările lui Draghi privind flexibilizarea tranziției tehnologice și competitivitatea producătorilor europeni. A renunțat la forma inițială a interdicției motoarelor cu combustie după 2035 și a propus o abordare mai „neutră tehnologic” pentru atingerea obiectivelor de emisii.

În același timp, producătorii europeni continuă să reducă masiv costurile. Volkswagen a aprobat un plan care prevede eliminarea a aproximativ 100.000 de locuri de muncă și închiderea a până la patru fabrici în Germania.

Draghi a avertizat și asupra decalajului tehnologic față de producătorii chinezi, în special în software și conducere autonomă. Europa încearcă să accelereze aceste domenii, însă tehnologiile dezvoltate în SUA și China sunt deja mai avansate în anumite aplicații.

Energia rămâne una dintre marile vulnerabilități

Prețurile ridicate ale energiei au fost identificate de Draghi drept una dintre principalele probleme de competitivitate ale Europei.

Comisia a avansat cu planurile pentru modernizarea și digitalizarea rețelelor electrice și pentru dezvoltarea regenerabilelor. Totuși, guvernele naționale au redus unele dintre ambițiile privind coordonarea europeană, temându-se de o centralizare excesivă a deciziilor și finanțării.

O altă problemă este lipsa unei politici comune de achiziție a energiei. Statele europene folosesc tot mai mult contracte pe termen lung, dar nu există încă un mecanism centralizat suficient de puternic pentru ca UE să își folosească întreaga putere de negociere pe piața globală, conform Politico.

Telecomunicațiile și apărarea, între ambiție și fragmentare

Piața unică europeană a telecomunicațiilor rămâne departe de viziunea lui Draghi. Comisia a inclus unele dintre propunerile sale în noua legislație privind rețelele digitale, inclusiv armonizarea utilizării spectrului radio și eliminarea treptată a rețelelor vechi de cupru.

Însă statele membre sunt reticente față de transferul unor competențe către Bruxelles. Și dezbaterea privind împărțirea costurilor investițiilor dintre operatorii telecom și marile companii tehnologice promite să fie una dificilă.

În apărare, progresul este mai vizibil. Comisia a lansat un plan de reînarmare de 150 de miliarde de euro, sub forma unor împrumuturi pentru achiziții militare, și a propus 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu în următorul buget multianual.

Draghi a susținut consolidarea industriei europene de apărare. Paradoxal, însă, distribuirea fondurilor către proiecte naționale poate perpetua fragmentarea pe care strategia sa încearcă să o elimine.

Competiția, comerțul și tehnologia

Comisia a început să revizuiască regulile privind fuziunile pentru a ține cont mai mult de inovare și investiții atunci când evaluează marile tranzacții. Miza este apariția unor companii europene suficient de puternice pentru a concura la nivel global, fără ca interesele consumatorilor să fie sacrificate.

Și politica comercială devine mai fermă. UE își extinde relațiile comerciale cu India, Indonezia, Mercosur, Mexic și Australia, în paralel cu măsuri mai protective pentru industriile europene, inclusiv prin tarife la oțel.

În domeniul securității cibernetice, Comisia vrea să transforme recomandările voluntare privind furnizorii telecom cu risc ridicat într-un cadru obligatoriu. Problema dependenței de furnizorii americani de cloud rămâne însă în mare parte nerezolvată.

Verde, sănătate și agricultură: aici rezistența este cea mai mare

Pe zona de sustenabilitate, Bruxelles-ul a început o amplă operațiune de simplificare a reglementărilor de mediu. Unele cerințe au fost relaxate, iar obiectivele climatice au fost ajustate. Totuși, renunțarea completă la politica verde nu are susținere politică în instituțiile europene.

În sănătate, Comisia încearcă să facă Europa mai atractivă pentru cercetarea farmaceutică și studiile clinice, inclusiv printr-o nouă legislație privind biotehnologia și stimulente pentru medicamentele dezvoltate și testate în UE.

Agricultura este însă domeniul în care recomandările lui Draghi au întâmpinat probabil cea mai puternică rezistență. Fermierii rămân o forță politică importantă, după protestele masive din ultimii ani, iar statele încearcă să protejeze aproape 294 de miliarde de euro în sprijin direct pentru ferme.

Europa are diagnosticul, dar nu și consensul asupra tratamentului

La doi ani de la raportul Draghi, concluzia este că Bruxelles-ul a preluat în mare măsură limbajul competitivității: energie mai ieftină, investiții mai mari, industrie europeană mai puternică, piețe de capital mai dezvoltate și autonomie strategică.

Problema apare atunci când aceste obiective presupun redistribuirea banilor, renunțarea la competențe naționale sau asumarea unor costuri politice.