România, la limita categoriei investiționale: Agențiile de rating avertizează asupra riscurilor fiscale și instabilității macroeconomice

România se confruntă cu cel mai slab rating de credit din întreaga categorie investițională, potrivit celor mai recente evaluări ale agențiilor internaționale de profil. Semnalul de alarmă vine din partea Moody’s, care a avertizat că țara noastră riscă să fie retrogradată în categoria „junk” – adică în zona roșie, unde investițiile devin riscante și costurile de împrumut explodează.

România se confruntă cu cel mai slab rating din categoria investițională

Evaluările recente ale agențiilor de rating precum Moody’s și Standard & Poor’s indică faptul că România se află la cel mai jos nivel de încredere din categoria investițională. Comunicatul Tavex, un important jucător pe piața metalelor prețioase, atrage atenția asupra riscului iminent ca țara noastră să fie reclasificată în categoria „junk” – termen care desemnează economiile în care investițiile sunt considerate nesigure și riscante.

Raportul Moody’s din 14 martie 2025 subliniază gravitatea situației, sugerând că, fără intervenții fiscale ferme și eficiente, România ar putea pierde statutul investițional chiar anul acesta. O astfel de retrogradare ar echivala cu o explozie a costurilor de împrumut pentru guvern și pentru întreaga economie, o descurajare majoră pentru investitori și o presiune crescută asupra cursului valutar, inflației și nivelului de trai al cetățenilor.

Cea mai mare rețea electrică din SUA se confruntă cu dificultăți în a face față cererii generate de inteligența artificială

22:35

România a devenit cel mai mare exportator de grâu moale din Uniunea Europeană

22:15

Deficitele uriașe și lipsa unor soluții fiscale reale

Problemele nu au apărut peste noapte. România are în prezent cele mai mari deficite bugetare și de cont curent din întreaga Uniune Europeană, ceea ce o expune la riscuri externe severe și scade semnificativ încrederea investitorilor internaționali. Agențiile de rating nu privesc doar cifrele reci, ci și capacitatea guvernului de a implementa reforme credibile și sustenabile.

Din păcate, din 1983 până în prezent, România nu a înregistrat insolvență, dar 2025 ar putea marca o premieră negativă, în special în ceea ce privește datoriile în valută, pentru care lipsesc mecanisme eficiente de protecție împotriva fluctuațiilor cursului.

Comparativ, chiar și Statele Unite au fost afectate de instabilitatea financiară: în mai 2025, Moody’s a retrogradat ratingul SUA, în linie cu deciziile anterioare ale Standard & Poor’s și Fitch. Costurile cu dobânzile au atins un nivel istoric – 18% din veniturile federale – dublu față de nivelul din 2021. Deși piețele de capital nu au intrat în panică, investitorii s-au reorientat către aur, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a retragerilor din fondurile ETF dedicate metalului galben.

Ce înseamnă pentru români și ce soluții mai există?

Pentru români, un downgrade sub nivelul investițional ar putea însemna credite mai scumpe, o presiune accentuată asupra cursului euro, inflație persistentă și investiții străine în scădere. Într-un astfel de scenariu, populația va resimți direct efectele prin dobânzi mai mari la împrumuturi, un leu mai slab și o scădere a puterii de cumpărare.

Pentru a evita acest dezastru, guvernul României trebuie să implementeze măsuri fiscale concrete, să reducă deficitul bugetar și să regândească politicile de cheltuieli. În paralel, investitorii individuali sunt sfătuiți să își diversifice portofoliile, în special în contextul unei instabilități economice globale în creștere. Metalele prețioase precum aurul și argintul devin alternative viabile de protejare a valorii în fața incertitudinilor.