Prima pagină » Românii cumpără electronice ieftine, dar le reciclează prea puțin. România, pe locul patru în Europa la achiziții și ultima la reutilizare

Românii cumpără electronice ieftine, dar le reciclează prea puțin. România, pe locul patru în Europa la achiziții și ultima la reutilizare

România se numără printre piețele europene în care produsele electronice ieftine și de mici dimensiuni au devenit o achiziție obișnuită, însă comportamentul consumatorilor se schimbă mult mai lent atunci când aceste dispozitive ajung la finalul perioadei de utilizare. Un studiu realizat în 12 țări europene arată că România ocupă locul al patrulea la cumpărarea produselor din categoria „Fast Tech”, dar se află pe ultimul loc în privința utilizării exclusive a soluțiilor de reciclare sau reutilizare.

Datele din Fast Tech Consumer Study 2026, realizat de Bellegarde Scientific Consulting la solicitarea WEEE Forum, arată o diferență semnificativă între frecvența achizițiilor și gestionarea produselor după ce nu mai sunt folosite. În România, 92,1% dintre respondenți au cumpărat cel puțin o dată astfel de electronice, iar 86,6% au făcut o achiziție în ultimele 12 luni. În schimb, doar 25,7% declară că folosesc exclusiv metode de reciclare sau reutilizare pentru a se debarasa de ele.

Piața produselor electronice ieftine atrage tot mai mulți consumatori

Categoria „Fast Tech” cuprinde dispozitive electronice de mici dimensiuni, accesibile ca preț și ușor de înlocuit, precum încărcătoare, cabluri USB, căști wireless, mini-ventilatoare, jucării electronice și corpuri de iluminat. În aceeași categorie intră și diverse gadgeturi pentru uz casnic sau personal, cumpărate adesea pentru confort, curiozitate ori pentru că sunt disponibile la prețuri reduse.

Fenomenul este comparabil cu cel al „fast fashion” din industria vestimentară: produsele sunt cumpărate frecvent, pot avea o durată de utilizare relativ scurtă și sunt înlocuite cu ușurință. Diferența este că, în cazul electronicelor, eliminarea necorespunzătoare poate duce atât la pierderea unor materiale recuperabile, cât și la riscuri asociate componentelor electrice și bateriilor.

Potrivit cercetării, prețul redus este un factor important în decizia de cumpărare: 55% dintre participanți îl indică drept unul dintre motivele pentru care aleg produse Fast Tech. În plus, 59% spun că ar înlocui un dispozitiv defect cu un altul ieftin, ceea ce arată că prețul de achiziție și comoditatea pot cântări mai mult decât repararea produsului sau cumpărarea unei alternative mai durabile.

În România, nivelul ridicat al achizițiilor plasează țara după Grecia, Polonia și Irlanda în clasamentul celor 12 state analizate. Popularitatea acestor produse este susținută de disponibilitatea lor în magazine și pe platformele online, de promoții și de accesul rapid la o gamă largă de gadgeturi.

Produsele care costă mai puțin de 100 de lei pot părea achiziții minore, însă cumpărarea repetată a unor dispozitive cu o durată de utilizare limitată poate genera un volum important de deșeuri. La nivel individual, impactul unei singure achiziții poate părea redus; la nivelul unei piețe întregi, acumularea acestor produse devine o problemă de gestionare a resurselor.

România, ultima în clasament la reciclarea și reutilizarea exclusivă a dispozitivelor

Cea mai slabă poziție a României în studiu este legată de comportamentul consumatorilor după ce nu mai au nevoie de electronicele cumpărate. Numai 25,7% dintre respondenții români folosesc exclusiv soluții de reciclare sau reutilizare, cea mai mică pondere dintre țările incluse în cercetare.

În paralel, România înregistrează și cea mai mare proporție a persoanelor care aleg exclusiv să păstreze acasă dispozitivele nefolosite, respectiv 23,4%. Încărcătoarele, cablurile, căștile sau alte gadgeturi ajung astfel să fie depozitate în sertare și dulapuri, în loc să fie reparate, reutilizate de alte persoane ori predate unor puncte de colectare specializate.

Păstrarea unui dispozitiv în locuință nu înseamnă că acesta a devenit deja deșeu în toate cazurile. Totuși, atunci când produsele rămân nefolosite pe termen lung, resursele conținute în ele nu sunt recuperate, iar colectarea lor poate fi amânată pe perioade nedeterminate.

Situația evidențiază o diferență între disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra electronice și infrastructura sau obiceiurile necesare pentru gestionarea lor la finalul ciclului de viață. Pentru îmbunătățirea rezultatelor, colectarea separată trebuie să fie suficient de accesibilă, iar oamenii trebuie să știe unde pot preda inclusiv produsele foarte mici.

Dorința de a cumpăra produse durabile nu reduce automat consumul

Cercetarea evidențiază o contradicție între atitudinile declarate ale consumatorilor și intențiile lor de cumpărare. Aproximativ 80% dintre participanți afirmă că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru alternative mai durabile, cel puțin în cazul anumitor produse. Cu toate acestea, 64% nu intenționează să își reducă achizițiile de produse Fast Tech.

Aceste rezultate sugerează că preocuparea pentru durabilitate nu se traduce neapărat într-o schimbare a volumului de cumpărături. Un consumator poate prefera un produs mai rezistent atunci când are de ales între două alternative, dar poate continua să cumpere gadgeturi ieftine atunci când prețul, comoditatea sau caracterul spontan al achiziției sunt decisive.

Ofertele comerciale, recenziile favorabile și curiozitatea față de produse noi pot stimula cumpărăturile impulsive. În această categorie, valoarea redusă a unui articol poate diminua percepția asupra costului total al consumului repetat.

Pentru comercianți și producători, tendința creează o piață cu cerere constantă pentru dispozitive accesibile. Din perspectiva mediului, însă, contează și durata de utilizare, posibilitatea reparării și existența unor sisteme prin care produsele pot fi colectate și reciclate după ce devin inutile.

Deșeurile electronice înseamnă și pierderea unor materii prime

Organizațiile de mediu ECOTIC și ENVIRON atrag atenția că dispozitivele electronice conțin metale și alte materii prime care pot fi recuperate și reintroduse în circuitul economic. Atunci când produsele sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere, aceste materiale pot fi pierdute, în loc să fie recuperate prin procese specializate.

Problema nu se limitează la valoarea materiilor prime. Dispozitivele care conțin baterii, inclusiv acumulatori litiu-ion, pot provoca incendii dacă sunt deteriorate sau strivite în vehiculele de colectare și în instalațiile de sortare ori tratare a deșeurilor.

Din acest motiv, organizațiile recomandă ca orice produs cu ștecher, cablu, circuit electronic sau baterie să fie predat unui sistem adecvat de colectare atunci când devine deșeu, indiferent de dimensiune sau de prețul său inițial.

Consumatorii pot reduce impactul prin câteva decizii concrete: să verifice dacă au într-adevăr nevoie de un dispozitiv nou, să ia în calcul cumpărarea unuia la mâna a doua, să încerce repararea produselor defecte și să le predea la puncte de colectare dedicate atunci când nu mai pot fi folosite.

Aceste opțiuni pot prelungi durata de viață a produselor și pot reduce cantitatea de deșeuri care ajunge în sistemul de salubritate obișnuit.

Ziua internațională a deșeurilor electronice pune accentul pe produsele mici

Studiul a fost prezentat cu ocazia Zilei Internaționale a Deșeurilor Electrice și Electronice, marcată anual la 14 octombrie și lansată în 2018 de WEEE Forum. Ediția din 2026 este dedicată produselor electronice ieftine și de mici dimensiuni, un flux de deșeuri care poate fi trecut cu vederea tocmai pentru că fiecare articol pare neînsemnat.

Alte articole importante
„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale
„Mașina de fumat” folosită de Vamă: Cum sunt analizate țigaretele suspecte și ce rol au testele în anchetele penale
Autoritatea Vamală Română folosește un echipament specializat, cunoscut sub denumirea de „mașina de fumat”, pentru a analiza țigaretele suspecte sau confiscate și pentru a determina nivelurile de nicotină, gudron și monoxid de carbon eliberate în timpul arderii. Aparatul reproduce în condiții controlate procesul de fumat și poate testa simultan zece țigarete, iar rezultatele obținute sunt […]
Schimbări fiscale importante din 2027: Ce taxe dispar, ce facilități expiră și cum vor fi afectați românii
Macroeconomie
Schimbări fiscale importante din 2027: Ce taxe dispar, ce facilități expiră și cum vor fi afectați românii
Anul 2027 va aduce modificări importante în sistemul fiscal din România, cu efecte atât asupra angajaților, cât și asupra companiilor. Două impozite aplicate mediului de afaceri sunt programate să dispară, în timp ce o facilitate destinată salariaților plătiți cu salariul minim urmează să expire. În paralel, Guvernul analizează politica de taxare pentru anul viitor, fără […]
România câștigă definitiv procesul Roșia Montană: scapă de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari după 11 ani de litigii
Companii
România câștigă definitiv procesul Roșia Montană: scapă de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari după 11 ani de litigii
Gabriel Resources a pierdut și ultima cale extraordinară de atac împotriva hotărârii arbitrale din martie 2024, prin care România fusese exonerată de plata despăgubirilor solicitate de companie. Comitetul ad-hoc al ICSID a respins integral cererea de anulare, iar decizia din 13 noiembrie 2026 închide definitiv disputa în cadrul mecanismului internațional de arbitraj. Miza financiară a […]
Mercedes-Benz pune pe pauză investițiile din Germania și ia în calcul închiderea unor fabrici
Companii
Mercedes-Benz pune pe pauză investițiile din Germania și ia în calcul închiderea unor fabrici
Decizia Mercedes-Benz de a suspenda investițiile în Germania vine pe fondul blocajului negocierilor cu sindicatele, după ce producătorul auto a cerut angajaților să accepte majorarea programului de lucru de la 35 la 40 de ore pe săptămână, fără o creștere salarială. Compania avertizează că viitoarele investiții și capacități de producție ar putea fi direcționate în […]
România se apropie de nivelul de trai european: consumul a ajuns la 86% din media UE, iar PIB-ul pe locuitor a urcat la 78% în 20 de ani de la aderare
Macroeconomie
România se apropie de nivelul de trai european: consumul a ajuns la 86% din media UE, iar PIB-ul pe locuitor a urcat la 78% în 20 de ani de la aderare
România a recuperat o parte importantă din decalajul economic față de Uniunea Europeană în cele două decenii de la aderare, iar progresul începe să se reflecte tot mai vizibil și în nivelul de trai al populației. PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, a ajuns în 2025 la 78% din media europeană, față de […]
Bursa de Valori București încheie săptămâna pe verde. BET urcă la peste 34.500 de puncte, iar Rompetrol Rafinare câștigă peste 10%
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București încheie săptămâna pe verde. BET urcă la peste 34.500 de puncte, iar Rompetrol Rafinare câștigă peste 10%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ultima ședință de tranzacționare a săptămânii în teritoriu pozitiv, majoritatea indicilor înregistrând aprecieri, într-o sesiune în care valoarea totală a schimburilor a ajuns la 64,2 milioane de lei (11,99 milioane de euro). Indicele principal BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 de companii de pe piața reglementată, […]