Românii cumpără electronice ieftine, dar le reciclează prea puțin. România, pe locul patru în Europa la achiziții și ultima la reutilizare

România se numără printre piețele europene în care produsele electronice ieftine și de mici dimensiuni au devenit o achiziție obișnuită, însă comportamentul consumatorilor se schimbă mult mai lent atunci când aceste dispozitive ajung la finalul perioadei de utilizare. Un studiu realizat în 12 țări europene arată că România ocupă locul al patrulea la cumpărarea produselor din categoria „Fast Tech”, dar se află pe ultimul loc în privința utilizării exclusive a soluțiilor de reciclare sau reutilizare.

Datele din Fast Tech Consumer Study 2026, realizat de Bellegarde Scientific Consulting la solicitarea WEEE Forum, arată o diferență semnificativă între frecvența achizițiilor și gestionarea produselor după ce nu mai sunt folosite. În România, 92,1% dintre respondenți au cumpărat cel puțin o dată astfel de electronice, iar 86,6% au făcut o achiziție în ultimele 12 luni. În schimb, doar 25,7% declară că folosesc exclusiv metode de reciclare sau reutilizare pentru a se debarasa de ele.

Piața produselor electronice ieftine atrage tot mai mulți consumatori

Categoria „Fast Tech” cuprinde dispozitive electronice de mici dimensiuni, accesibile ca preț și ușor de înlocuit, precum încărcătoare, cabluri USB, căști wireless, mini-ventilatoare, jucării electronice și corpuri de iluminat. În aceeași categorie intră și diverse gadgeturi pentru uz casnic sau personal, cumpărate adesea pentru confort, curiozitate ori pentru că sunt disponibile la prețuri reduse.

Comisia Europeană aprobă preluarea Artrom Steel Tubes de către Tenaris. Tranzacția a fost convenită la 86 de milioane de e

14:12

Investițiile imobiliare comerciale din România au depășit 650 mil. euro în nouă luni. Vestul țării atrage mai mult capital decât Bucureștiul

12:44

Fenomenul este comparabil cu cel al „fast fashion” din industria vestimentară: produsele sunt cumpărate frecvent, pot avea o durată de utilizare relativ scurtă și sunt înlocuite cu ușurință. Diferența este că, în cazul electronicelor, eliminarea necorespunzătoare poate duce atât la pierderea unor materiale recuperabile, cât și la riscuri asociate componentelor electrice și bateriilor.

Potrivit cercetării, prețul redus este un factor important în decizia de cumpărare: 55% dintre participanți îl indică drept unul dintre motivele pentru care aleg produse Fast Tech. În plus, 59% spun că ar înlocui un dispozitiv defect cu un altul ieftin, ceea ce arată că prețul de achiziție și comoditatea pot cântări mai mult decât repararea produsului sau cumpărarea unei alternative mai durabile.

În România, nivelul ridicat al achizițiilor plasează țara după Grecia, Polonia și Irlanda în clasamentul celor 12 state analizate. Popularitatea acestor produse este susținută de disponibilitatea lor în magazine și pe platformele online, de promoții și de accesul rapid la o gamă largă de gadgeturi.

Produsele care costă mai puțin de 100 de lei pot părea achiziții minore, însă cumpărarea repetată a unor dispozitive cu o durată de utilizare limitată poate genera un volum important de deșeuri. La nivel individual, impactul unei singure achiziții poate părea redus; la nivelul unei piețe întregi, acumularea acestor produse devine o problemă de gestionare a resurselor.

România, ultima în clasament la reciclarea și reutilizarea exclusivă a dispozitivelor

Cea mai slabă poziție a României în studiu este legată de comportamentul consumatorilor după ce nu mai au nevoie de electronicele cumpărate. Numai 25,7% dintre respondenții români folosesc exclusiv soluții de reciclare sau reutilizare, cea mai mică pondere dintre țările incluse în cercetare.

În paralel, România înregistrează și cea mai mare proporție a persoanelor care aleg exclusiv să păstreze acasă dispozitivele nefolosite, respectiv 23,4%. Încărcătoarele, cablurile, căștile sau alte gadgeturi ajung astfel să fie depozitate în sertare și dulapuri, în loc să fie reparate, reutilizate de alte persoane ori predate unor puncte de colectare specializate.

Păstrarea unui dispozitiv în locuință nu înseamnă că acesta a devenit deja deșeu în toate cazurile. Totuși, atunci când produsele rămân nefolosite pe termen lung, resursele conținute în ele nu sunt recuperate, iar colectarea lor poate fi amânată pe perioade nedeterminate.

Situația evidențiază o diferență între disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra electronice și infrastructura sau obiceiurile necesare pentru gestionarea lor la finalul ciclului de viață. Pentru îmbunătățirea rezultatelor, colectarea separată trebuie să fie suficient de accesibilă, iar oamenii trebuie să știe unde pot preda inclusiv produsele foarte mici.

Dorința de a cumpăra produse durabile nu reduce automat consumul

Cercetarea evidențiază o contradicție între atitudinile declarate ale consumatorilor și intențiile lor de cumpărare. Aproximativ 80% dintre participanți afirmă că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru alternative mai durabile, cel puțin în cazul anumitor produse. Cu toate acestea, 64% nu intenționează să își reducă achizițiile de produse Fast Tech.

Aceste rezultate sugerează că preocuparea pentru durabilitate nu se traduce neapărat într-o schimbare a volumului de cumpărături. Un consumator poate prefera un produs mai rezistent atunci când are de ales între două alternative, dar poate continua să cumpere gadgeturi ieftine atunci când prețul, comoditatea sau caracterul spontan al achiziției sunt decisive.

Ofertele comerciale, recenziile favorabile și curiozitatea față de produse noi pot stimula cumpărăturile impulsive. În această categorie, valoarea redusă a unui articol poate diminua percepția asupra costului total al consumului repetat.

Pentru comercianți și producători, tendința creează o piață cu cerere constantă pentru dispozitive accesibile. Din perspectiva mediului, însă, contează și durata de utilizare, posibilitatea reparării și existența unor sisteme prin care produsele pot fi colectate și reciclate după ce devin inutile.

Deșeurile electronice înseamnă și pierderea unor materii prime

Organizațiile de mediu ECOTIC și ENVIRON atrag atenția că dispozitivele electronice conțin metale și alte materii prime care pot fi recuperate și reintroduse în circuitul economic. Atunci când produsele sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere, aceste materiale pot fi pierdute, în loc să fie recuperate prin procese specializate.

Problema nu se limitează la valoarea materiilor prime. Dispozitivele care conțin baterii, inclusiv acumulatori litiu-ion, pot provoca incendii dacă sunt deteriorate sau strivite în vehiculele de colectare și în instalațiile de sortare ori tratare a deșeurilor.

Din acest motiv, organizațiile recomandă ca orice produs cu ștecher, cablu, circuit electronic sau baterie să fie predat unui sistem adecvat de colectare atunci când devine deșeu, indiferent de dimensiune sau de prețul său inițial.

Consumatorii pot reduce impactul prin câteva decizii concrete: să verifice dacă au într-adevăr nevoie de un dispozitiv nou, să ia în calcul cumpărarea unuia la mâna a doua, să încerce repararea produselor defecte și să le predea la puncte de colectare dedicate atunci când nu mai pot fi folosite.

Aceste opțiuni pot prelungi durata de viață a produselor și pot reduce cantitatea de deșeuri care ajunge în sistemul de salubritate obișnuit.

Ziua internațională a deșeurilor electronice pune accentul pe produsele mici

Studiul a fost prezentat cu ocazia Zilei Internaționale a Deșeurilor Electrice și Electronice, marcată anual la 14 octombrie și lansată în 2018 de WEEE Forum. Ediția din 2026 este dedicată produselor electronice ieftine și de mici dimensiuni, un flux de deșeuri care poate fi trecut cu vederea tocmai pentru că fiecare articol pare neînsemnat.