Spiritul antreprenorial pălește: România are cu 20% mai multe firme care ies din economie

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă dificilă, în care numărul companiilor care ies din economie îl depășește semnificativ pe cel al firmelor nou-înființate. Până la jumătatea anului 2026, aproximativ 96.000 de firme au fost înregistrate, în timp ce între 110.000 și 111.000 de companii au ieșit din economie, ceea ce înseamnă un raport cu circa 20% mai mare în favoarea firmelor care se închid.

Datele au fost prezentate de Florin Jianu, președintele IMM România, care avertizează că evoluția este una care se repetă de aproximativ doi ani și poate indica o diminuare treptată a interesului pentru antreprenoriat. Declarațiile au fost făcute la conferința „IMM-urile, oxigen pentru România”, unde reprezentantul organizației patronale a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă companiile mici și mijlocii, dar și despre măsurile pe care mediul de afaceri le consideră necesare.

„Avem în jur de 96.000 de firme până la jumătatea anului care s-au înscris noi și 110.000 spre 111.000 de firme care s-au închis, deci cu 20% mai multe firme care ies din economie. Și asta e tendința ultimilor doi ani deja, ceea ce ne arată că spiritul antreprenorial încet, încet, din păcate, pălește. În loc să avem mai mulți oameni care intră în economie, din ce în ce mai mulți tineri care dau credit antreprenoriatului și care-l văd ca o opțiune în carieră, vedem că, de fapt, tendința e inversă. Și ăsta ar trebui să fie încă o dată un avertizor timpuriu”, a afirmat Florin Jianu.

Mașinile electrice devin mai ieftin de utilizat decât cele pe benzină în România

11:23

România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în august. Prețurile carburanților au crescut cu 26,7% în România

10:35

Antreprenorii cer predictibilitate fiscală pe termen lung

În opinia președintelui IMM România, problema mediului de afaceri nu se rezumă la nivelul taxelor. Pentru companii, predictibilitatea regulilor fiscale este cel puțin la fel de importantă, deoarece investițiile și planurile de dezvoltare sunt construite pe perioade mai lungi decât un exercițiu bugetar.

Jianu susține că România ar avea nevoie de un acord politic și economic care să ofere companiilor o perspectivă clară asupra sistemului fiscal pentru următorii 10-20 de ani. O asemenea abordare ar permite antreprenorilor să își construiască planurile de investiții fără riscul unor schimbări frecvente ale cadrului fiscal.

„Dincolo de modificări fiscale, de scăderi de fiscalitate, care sigur că sunt posibile sau mai puțin posibile în anumite momente, cred că ar trebui să avem un pact fiscal, o stabilitate fiscală, pe următorii 10-20 de ani. De fapt, asta cer antreprenorii, nu neapărat o scădere a fiscalității. Sigur că e ideală. Tot timpul antreprenorii încep cu chestiunea asta. Ar trebui să avem o așteptare a unei fiscalități stabile, așa cum se întâmplă și în alte state, cu o fiscalitate mai mare, dar nu cu un grad de nemulțumire atât de ridicat cum e cel al antreprenoriatului românesc”, a adăugat Jianu.

Mesajul vine într-un context în care firmele trebuie să gestioneze simultan costuri mai ridicate, presiuni asupra lichidității și un cadru fiscal perceput ca dificil de anticipat. Pentru companiile mici, unde rezervele financiare sunt în general mai reduse decât în cazul marilor corporații, modificările de taxe sau contribuții pot avea efecte rapide asupra cash-flow-ului și deciziilor de investiții.

IMM Invest, readus în discuție pe fondul lipsei de lichiditate

O altă problemă semnalată de Florin Jianu este accesul companiilor la lichiditate. Președintele IMM România consideră că un program de tip IMM Invest ar trebui analizat din nou, în condițiile în care economia se confruntă cu o lipsă de cash-flow.

Argumentul său este legat și de performanța programului existent, a cărui rată de default, potrivit datelor prezentate de Jianu, este sub 2%. În acest context, reducerea bruscă a finanțării printr-un astfel de mecanism este considerată de reprezentantul IMM România o măsură care merită reevaluată.

„Ar trebui să ne uităm iarăși cu foarte multă atenție la un program de tip IMM Invest, pentru că lipsește cash-flow-ul în economie și asta îl resimt cu toții. Să treci de la 10 miliarde puși în economie la zero mi se pare o măsură radicală, în condițiile în care rata de default a acestui program este de sub 2%. Adică și asta a arătat că există seriozitate din partea IMM-urilor românești, a antreprenorilor. Fondul de garantare oferă posibilitatea refinanțării pentru IMM Invest, dar doar pentru ceea ce înseamnă capital de lucru și în condiții de garanții de 80%”, a afirmat Florin Jianu.

Programul IMM Invest a avut ca obiectiv facilitarea accesului companiilor la finanțare, inclusiv pentru capital de lucru și investiții. În prezent, Jianu consideră că mecanismele de garantare ar trebui analizate în funcție de nevoile actuale ale economiei și de presiunile asupra fluxurilor de numerar ale firmelor.

Problema lichidității poate deveni cu atât mai importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii în perioadele în care încasările sunt întârziate, costurile cresc, iar accesul la creditare devine mai dificil. Pentru o firmă cu capitalizare redusă, diferența dintre profitul contabil și disponibilul efectiv din conturi poate determina capacitatea de a-și plăti furnizorii, angajații și obligațiile fiscale.

IMM-urile cer sprijin pentru producția proprie de energie

Costurile cu energia reprezintă o altă presiune importantă asupra companiilor. În acest context, Florin Jianu propune dezvoltarea unui program național prin care antreprenorii să poată investi în producerea propriei energii.

Ideea pleacă de la faptul că firmele care își pot acoperi o parte din consum din surse proprii ar fi mai puțin expuse la variațiile prețurilor de pe piața energiei. Pentru IMM-uri, reducerea costurilor energetice poate avea efect direct asupra competitivității, mai ales în sectoarele cu un consum ridicat.

„Un program la care ar trebui să ne uităm cu foarte multă atenție ar trebui să fie un program național, pentru că antreprenorii spun în felul următor: cea mai ieftină energie este cea pe care o produc singur. Și atunci, hai să ajutăm antreprenorii să producă propria energie și, slavă Domnului, dacă iarăși ne întrebăm de unde sunt fondurile, Fondul pentru Modernizare are câteva miliarde de euro care stau acolo”, a declarat Jianu.

Președintele IMM România susține că există resurse financiare care ar putea fi utilizate pentru accelerarea investițiilor în capacități de producție a energiei. În opinia sa, banii disponibili prin Fondul pentru Modernizare ar putea avea un rol mai important în sprijinirea companiilor care vor să își reducă dependența de energia cumpărată din piață.

„Am vorbit cu specialiști din energie, care au spus că banii care erau acolo erau îndeajuns pentru două sisteme energetice, nu pentru un sistem energetic bine pus la punct și noi, iată, ne uităm că scade Dunărea, că suntem afectați de energie și prețul energiei în România e unul dintre cele mai ridicate în Europa”, a mai spus Florin Jianu.

Pentru firme, investițiile în producția proprie de energie pot reprezenta nu doar o modalitate de reducere a facturilor, ci și un instrument de protecție împotriva volatilității pieței. În același timp, realizarea unor astfel de proiecte presupune capital inițial, acces la finanțare și un cadru de reglementare previzibil.

Firmele mici, între costuri, finanțare și schimbarea regulilor

Mesajul transmis de IMM România conturează mai multe presiuni care se suprapun asupra antreprenorilor români: scăderea numărului net de companii, nevoia de predictibilitate fiscală, dificultățile de cash-flow și costurile ridicate cu energia.

În acest context, cifrele privind înființările și închiderile de firme sunt urmărite ca un posibil indicator al încrederii antreprenorilor în economie. Dacă numărul companiilor care ies din piață continuă să depășească într-un ritm semnificativ numărul firmelor nou-create, baza antreprenorială a economiei se poate restrânge.

Florin Jianu consideră că această evoluție ar trebui tratată drept un semnal de avertizare. Pentru antreprenori, stabilitatea fiscală nu înseamnă neapărat taxe mai mici, ci capacitatea de a anticipa costurile și obligațiile viitoare. În același timp, accesul la capital de lucru și la investiții energetice poate influența capacitatea firmelor de a traversa perioadele de presiune economică.

Propunerile formulate la conferința „IMM-urile, oxigen pentru România” vizează, astfel, mai multe componente ale funcționării mediului de afaceri: predictibilitatea fiscală pe termen lung, reluarea unor mecanisme de finanțare garantată pentru IMM-uri și susținerea investițiilor în producția proprie de energie.

Conferința, ajunsă la ediția a V-a, a fost organizată de News.ro, în parteneriat cu Team Innovation Media și Agenția de PR și comunicare Plurivox.