UPDATE Franța și Canada se alătură Marii Britanii în sancționarea comerțului cu așezările israeliene. SUA amenință cu represalii

UPDATE Franța și Canada se alătură Regatului Unit în impunerea unor restricții comerciale asupra bunurilor și serviciilor provenite din așezările israeliene din Cisiordania, într-o mișcare diplomatică ce amplifică presiunile occidentale asupra guvernului de la Ierusalim. Israelul a anunțat deja că va riposta, inclusiv prin închiderea consulatului britanic din Ierusalim.

Secretarul britanic de externe, Ed Miliband, a confirmat marți, în Camera Comunelor, că cele trei țări vor introduce măsuri împotriva comerțului legat de așezările israeliene, după ce au condamnat planurile Israelului de construire a aproximativ 1.200 de locuințe în zona E1, la est de Ierusalim.

Londra promite măsuri împotriva companiilor implicate

Miliband a declarat că Marea Britanie va viza inclusiv companii și persoane care furnizează servicii pentru extinderea așezărilor, în domenii precum construcțiile, infrastructura, finanțarea și sectorul imobiliar.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Implementarea legislației britanice privind sancțiunile ar putea dura între șase și nouă luni, astfel că efectele comerciale nu vor fi imediate.

„Vom acționa în concert cu alții într-o largă coaliție internațională”, a spus Miliband, confirmând că Franța și Canada vor adopta, la rândul lor, restricții asupra importurilor provenite din așezările israeliene.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Franța nu poate utiliza comerțul pentru a susține o situație care amenință securitatea israelienilor și palestinienilor. Canada a anunțat că va introduce restricțiile în lunile următoare.

Israelul amenință cu represalii

Guvernul israelian a reacționat dur la anunțul celor trei state. Ministrul de externe, Gideon Sa’ar, a declarat că Israelul va închide consulatul britanic din Ierusalim și a avertizat că ar putea adopta „contramăsuri” împotriva altor state care iau măsuri considerate ostile Israelului.

Sa’ar l-a acuzat pe Miliband că face „minciuni scandaloase” în Parlamentul britanic și că decizia Londrei are și motivații politice interne.

Israelul a anunțat, de asemenea, că va refuza accesul pe teritoriul său pentru 12 parlamentari și cetățeni britanici, printre care deputata laburistă Diane Abbott și fostul lider al Partidului Laburist Jeremy Corbyn.

O schimbare majoră de poziție la Londra

Măsurile reprezintă o schimbare importantă în politica britanică față de Israel, după venirea la putere a premierului Andy Burnham.

Miliband a recunoscut că Londra „ar fi trebuit să acționeze mai devreme” și a susținut că gravitatea situației a impus o schimbare de abordare.

Marea Britanie, Franța și Canada se numără și printre cele 12 state care au semnat marți o declarație comună privind situația din Cisiordania. Documentul avertizează că politicile guvernului israelian privind extinderea așezărilor amenință perspectivele unei soluții bazate pe existența a două state.

Șeful diplomației britanice a afirmat inclusiv că guvernul de la Londra consideră că există o „curățare etnică a palestinienilor” în anumite zone ale Cisiordaniei și a acuzat autoritățile israeliene că au ignorat prea des fenomenul.

Franța susține o poziție europeană mai dură

Relațiile dintre Franța și Israel s-au deteriorat în ultimii ani pe fondul războiului din Gaza. Președintele Emmanuel Macron a cerut anterior Europei să-și consolideze poziția față de Israel și a sprijinit recunoașterea statului palestinian.

Franța a încercat recent să obțină și la nivelul Uniunii Europene restricții comerciale împotriva așezărilor israeliene, însă inițiativa s-a lovit de opoziție la Bruxelles.

Există și o problemă juridică: politica comercială este, în principal, o competență exclusivă a Uniunii Europene. Statele membre pot adopta măsuri naționale invocând securitatea sau încălcarea drepturilor omului și a democrației, însă acestea trebuie evaluate în raport cu legislația europeană.

Washingtonul se distanțează de Londra

Decizia celor trei țări intervine cu doar două săptămâni înaintea Adunării Generale a ONU de la New York și înaintea primei întâlniri față în față dintre premierul britanic Andy Burnham și președintele american Donald Trump.

Miliband a spus că Marea Britanie va folosi reuniunea ONU pentru a atrage „cea mai clară și dură lumină” asupra situației și asupra schimbărilor pe care le consideră necesare.

Washingtonul a fost informat înaintea anunțului, însă secretarul de stat Marco Rubio a precizat că SUA „nu vor face ceea ce a făcut Marea Britanie”.

ȘTIRE INIȚIALĂ Tensiunile dintre Londra și Washington se intensifică înaintea anunțului așteptat al Marii Britanii privind sancțiuni comerciale împotriva bunurilor provenite din așezările israeliene din teritoriile ocupate. Ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, a sugerat că Washingtonul și chiar unele state americane ar putea adopta măsuri împotriva Regatului Unit.

Secretarul britanic de externe, Ed Miliband, urma să prezinte marți în Camera Comunelor noua politică a guvernului, care ar putea include interzicerea comerțului cu anumite bunuri și servicii provenite din așezările israeliene considerate ilegale în dreptul internațional. Decizia reprezintă o schimbare importantă de poziție pentru Londra și face parte dintr-o „resetare cuprinzătoare” a politicii britanice față de Israel, arată Politico.

Ambasadorul SUA vorbește despre „discriminare”

Mike Huckabee a criticat public măsura britanică și a susținut că aceasta ar putea echivala cu o discriminare împotriva evreilor. Declarația sa vine după ce ambasadorul a acuzat în weekend guvernul britanic de „ură față de evrei”, în contextul dezbaterilor privind politica Israelului.

Diplomatul american a mers mai departe și a sugerat că anumite state din SUA ar putea răspunde prin măsuri comerciale împotriva companiilor britanice.

Congresmanul republican Randy Fine, reprezentant al Floridei, a avertizat deja că firmele britanice obligate să respecte sancțiunile ar putea fi împiedicate să deruleze afaceri cu autoritățile statale și locale din Florida, în baza legislației statului.

Amenințările creează noi incertitudini pentru exportatorii britanici, într-un moment în care relația comercială dintre Londra și Washington este deja tensionată.

Israelul avertizează că va riposta

Măsura britanică este contestată ferm și de Israel. Președintele Isaac Herzog a calificat sancțiunile comerciale drept o „greșeală gravă de calcul” și a spus că decizia s-ar putea dovedi una care va ajunge „de partea greșită a istoriei”.

Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, a transmis la rândul său un avertisment direct Londrei. El a declarat că, dacă Marea Britanie va acționa împotriva Israelului, autoritățile israeliene vor răspunde prin propriile măsuri.

„Dacă Marea Britanie acționează împotriva statului Israel, statul Israel va acționa împotriva Marii Britanii. Avem unelte”, a afirmat Sa’ar.

În paralel, ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a atacat Marea Britanie într-o postare pe rețelele sociale și a sugerat că Israelul ar trebui să recunoască Insulele Falkland drept teritoriu argentinian.

Londra își schimbă politica față de Israel

Politica anunțată de guvernul britanic marchează o schimbare vizibilă în abordarea față de extinderea așezărilor israeliene. Decizia vine după condamnarea de către Londra a planurilor Israelului pentru construirea a aproximativ 1.200 de locuințe în zona E1, la est de Ierusalim.

Guvernul britanic încearcă însă să păstreze separat criticile la adresa politicilor actualului guvern israelian de relația strategică dintre cele două state.

Ministrul pentru Muncă și Pensii, Pat McFadden, a insistat că relația de securitate dintre Marea Britanie și Israel va continua, chiar dacă Londra dezaprobă anumite decizii ale guvernului israelian.

„Există o diferență între acea relație continuă și aprobarea unor politici specifice”, a declarat acesta pentru BBC.

Măsura este susținută de numeroși parlamentari laburiști, care au cerut înăsprirea poziției britanice față de guvernul israelian după ofensiva din Gaza.

Risc de tensiuni și pe frontul intern

În interiorul Partidului Laburist există însă și temeri legate de consecințele sociale ale schimbării de politică.

Deputatul Peter Prinsley a avertizat că adversarii Israelului ar putea să nu facă distincție între guvernul israelian și comunitatea evreiască din Marea Britanie, care s-a confruntat deja cu o creștere a atacurilor antisemite.

În opinia sa, o escaladare a disputei politice riscă să amplifice tensiunile și să crească vulnerabilitatea comunității evreiești britanice.

O nouă problemă în relația Londra-Washington

Momentul este sensibil și din perspectiva relației dintre premierul britanic Andy Burnham și președintele american Donald Trump. Cei doi au discutat luni despre angajamentul pentru pace și securitate în Orientul Mijlociu și despre importanța soluției celor două state.

Burnham este așteptat să meargă în aproximativ două săptămâni la New York pentru Adunarea Generală a ONU, unde ar putea avea loc și prima întâlnire față în față cu Trump.

Președintele american nu a anunțat deocamdată o măsură federală de represalii față de sancțiunile britanice. Totuși, administrația sa a demonstrat anterior că diferențele de politică externă pot avea consecințe comerciale.