Prima pagină » Tații descoperă secretul pe care mamele îl știau dintotdeauna

Tații descoperă secretul pe care mamele îl știau dintotdeauna

Tații descoperă secretul pe care mamele îl știau dintotdeauna
Tații descoperă secretul pe care mamele îl știau dintotdeauna / Foto: Unsplash

Un sondaj realizat pe 5.000 de tați britanici, publicat de organizația Working Families, arată că trei sferturi dintre bărbați își doresc să împartă egal responsabilitățile parentale. Totuși, obligația de a asigura echilibrul material al familiei, alături de stereotipurile de gen, îi împiedică pe mulți să fie alături de copiii lor. Bărbații au nevoie de modele care să le arate că e posibil să alegi familia, fără să pierzi respectul profesional.

Cine se ocupă de copii? Statul, părinții, societatea?

Noile ideologii ale egalităţii de gen pun o presiune subtilă, dar constantă, asupra bărbaţilor, care sunt îndemnaţi să abandoneze modelul machist promovat de Andrew Tate şi să îşi asume deschis rolul de parteneri şi taţi implicaţi. O parte dintre ei, radicalizaţi în mediul online, ajung să creadă că femeile sunt interesate doar de bărbaţi cu bani şi statut, interpretând emanciparea feminină ca o pierdere a propriei puteri. Mulţi alţii, mai degrabă melancolici decât furioşi, privesc înapoi spre o epocă idealizată, convinşi că acum 25 de ani viaţa era mai simplă pentru bărbaţi. Multe dintre aceste controverse contemporane au în centru discuțiile despre creșterea copiilor. Bărbații mileniali, aflați acum între 30 și 40 de ani, cresc copii mici și jonglează cu joburi solicitante. Sunt presați de noile modele de gen și își imaginează că femeile o duc mai bine.

Discuțiile despre modul în care sunt susține familiile cu copii sunt perene: animă taberele ideologice și este, totodată, o temă generoasă de dezbatere la nivel social. Inclusiv în războiul dintre stânga și dreapta pe teme de migrație, natalitatea este în centrul argumentației. Trebuie încurajate familiile să aibă copii sau e suficient ca imigrația să preia unele funcții din economie? Statele oferă sprijin parental, sub diverse forme, alocaţii, credite fiscale şi concedii plătite. Stânga susţine extinderea lor, dreapta cere responsabilizare şi condiţii stricte.

Cum susțin statele familia?

În Germania, părinţii primesc așa numita „Kinderfreibetrag” – o deducere fiscală (9.312 de euro pentru fiecare copil) plus alocări separate pentru îngrijire şi educaţie. Sprijinul este adaptat fiecărei familii și situaţiei lor economice. În Regatul Unit, legislaţia limitează beneficiile la primii doi copii („two-child limit”) şi reduce sprijinul statului când veniturile cresc.

În Statele Unite, creditul fiscal pentru copii („Child Tax Credit”) este plătit în funcţie de numărul de copii şi de veniturile familiei. Reforme recente au vizat plata lunară şi extinderea beneficiilor pentru familiile numeroase. În Franţa, alocaţiile familiale cresc odată cu numărul copiilor, iar statul oferă şi concedii parentale generoase şi suport direct, reflectând modelul european, care privilegiază sprijinul universal şi echitatea între familii.

O altă temă, deosebit de sinuoasă, complexă din perspectiva psihologiei evoluționiste și complicată în relație cu realitățile economice, este cine ar trebui să folosească toate aceste beneficii pentru a se ocupa efectiv de copii.

Vechea dilemă, trăită acum și de bărbați

Implicarea taților în viața de familie pare a fi ultima piesă lipsă din puzzle-ul egalității de gen. Femeile spun că, după pandemie, când munca de acasă s-a normalizat, bărbații au descoperit, brusc, flexibilitatea. Drepturile pentru care femeile au luptat decenii sunt acum disponibile — trebuie doar folosite. Iar studiile arată că se poate. Dar, oare, își pot permite bărbații să aibă totul?

Mamele au muncit din greu de-a lungul istoriei pentru a demonta mitul că cineva ar putea jongla, de unul singur, cu toate rolurile pe care le cere societatea. Să aibă un job, copii, un parteneriat fericit și o viață plină de sens. Să aibă frumusețe, tinerețe, un spirit senin… totul fără ajutor.

Cercetări recente ar putea sugera că e rândul bărbaților să treacă prin această încercare. Un sondaj realizat pe 5.000 de tați britanici, publicat de organizația Working Families, arată că trei sferturi dintre bărbați își doresc să împartă egal responsabilitățile parentale. Totuși, societatea pare să nu fie încă pe deplin pregătită pentru acest vis. Potrivit acestui studiu, unul din cinci bărbații chestionați susține că, atunci când le-a cerut angajatorilor timp liber pentru familie, a fost întrebat unde îi este soția. Traducerea e clară: ce timp liber ți-ar trebui ție? Nu e rolul ei ăsta?

Rușinea subtilă care îi ține în loc

Presupunerea că mamele sunt „părintele implicit” – adică cel care renunță primul la tot când este copilul bolnav, subminează carierele femeilor. Dar subminează, totodată, și încercările bărbaților de a fi tați implicați. Mulți dintre bărbații care au cerut învoiri pentru familii au fost întrebați dacă problema e cu adevărat urgentă. Mulți alții s-au temut că șeful îi va judeca dacă îi cer așa ceva. Obstacolele acestea le sunt deja familiare mamelor care muncesc. Totuși, nicio femeie nu a fost întrebată de ce nu își trimite soțul să rezolve totul. Bărbații trăiesc acum presiunea dublă de a fi, în același timp, părinți buni și angajați impecabili, scrie The Guardian.

„Parentingul vizibil” și tăcerea care apasă

Legea britanică, de pildă, le permite cuplurilor să împartă până la 50 de săptămâni de concediu parental. În realitate, puțini tați se simt confortabil să își revendice partea lor. Mulți se tem că își pun în pericol rolul de principal susținător financiar.

O soluție propusă la conferința Equal Parenting din Londra a fost campania „parenting out loud”. Tații sunt încurajați să își treacă public în calendar preluarea copilului de la grădiniță, în loc să evite asta, invocând ședințe fictive. O astfel de normalizare ar putea deschide conversații despre stresul pe care mulți bărbați îl ascund. Pentru că, oricât ar părea de înfloritori, nu toți tații o duc bine.

Un studiu YouGov despre masculinitatea britanică arată o imagine complexă și, în unele privințe, încurajatoare. Contrar percepției populare, majoritatea tinerilor nu sunt misogini radicalizați. Doar 13% dintre cei din generația Z au o părere favorabilă despre Andrew Tate, scrie sursa citată. Totuși, printre bărbații mileniali apare o notă de frustrare și oboseală.

Generația prinsă între două presiuni

Bărbații mileniali, aflați acum între 30 și 40 de ani, cresc copii mici și jonglează cu joburi solicitante. Ei sunt cei mai predispuși să creadă că femeile o duc mai ușor. Mulți simt că progresele femeilor s-au făcut în detrimentul lor. YouGov arată că mulți bărbați, din toate generațiile, cred că viața era mai bună acum 25 de ani.

Poate sunt doar vocile care au fost răniți de respingeri romantice și de cultura aplicațiilor de dating. Studiul arată că milenialii sunt și cei mai convinși că femeile caută doar bărbați cu statut. Dar o parte dintre ei sunt prinși între două spaime: furia partenerelor, care îi acuză că nu se implică suficient, și teama de eșec profesional. Este un conflict interior pe care mamele îl cunosc prea bine.

Cercul complet al presiunii parentale

Sondajul Working Families arată că mulți tați tineri se simt sfâșiați între sarcinile de familie și cele de serviciu. Le e teamă să piardă momentele importante din viața copiilor, dar și respectul colegilor. O treime nu și-au luat tot concediul de paternitate dorit, iar două treimi se simt judecați pentru prioritățile lor familiale. Opt din zece cred că tensiunile acestea afectează bunăstarea propriei familii.

Și da, nimic din toate acestea nu e nou pentru mamele care muncesc. De aceea, femeile pot înțelege exact cât de obositor și frustrant e acest echilibru precar. Adevărul e că, odată ce devii părinte, nu mai e vorba de „noi” și „ei”. Ești în tranșeele aceleiași bătălii, cu aceleași nopți nedormite și aceeași vină neîmpărțită, mai scrie sursa citată.

Alte articole importante
E.ON: România are cel mai mare preț al electricității din Europa, dar investițiile pot reduce semnificativ costurile
E.ON: România are cel mai mare preț al electricității din Europa, dar investițiile pot reduce semnificativ costurile
România are în prezent cel mai mare preț al electricității din Europa, deși dispune de un potențial important pentru a deveni una dintre țările cu cele mai mici costuri ale energiei, susține directorul general al E.ON România, Volker Raffel. Potrivit acestuia, diferența ar putea fi făcută de investițiile în producție, stocare, rețele și eficiență energetică. […]
Piața rezidențială încetinește. Bucureștiul recuperează terenul pierdut la începutul anului
Piața rezidențială încetinește. Bucureștiul recuperează terenul pierdut la începutul anului
Piața rezidențială din România a pierdut din ritmul de creștere în prima jumătate a anului, după mai mulți ani de expansiune, însă datele nu indică deocamdată o corecție majoră. Bucureștiul a recuperat o mare parte din declinul de la începutul lui 2026 și a încheiat primele șase luni cu aproximativ 2% mai puține tranzacții cu […]
Datoriile firmelor la buget au ajuns la 77,6 miliarde de lei. Peste 48.000 de companii au restanțe
Companii
Datoriile firmelor la buget au ajuns la 77,6 miliarde de lei. Peste 48.000 de companii au restanțe
Restanțele companiilor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au continuat să crească în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la 77,6 miliarde de lei, față de 77 de miliarde de lei în primele trei luni ale anului, potrivit unei analize realizate de platforma de analiză financiară RisCo.ro. În același timp, numărul firmelor […]
Hidroelectrica scumpește energia pentru clienții noi și contractele ajunse la termen. Prețul urcă cu 13%
Companii
Hidroelectrica scumpește energia pentru clienții noi și contractele ajunse la termen. Prețul urcă cu 13%
Hidroelectrica va majora, începând din octombrie 2026, prețul energiei active pentru clienții noi și pentru contractele care ajung la termen. Tariful va crește de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 13%. Compania precizează că ajustarea se va reflecta într-o creștere de aproximativ 7% a prețului final plătit de […]
Bursa de Valori București închide ședința de luni pe plus. BET a urcat cu 0,11%
Bursa de Valori București închide ședința de luni pe plus. BET a urcat cu 0,11%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de luni cu evoluții predominant pozitive, majoritatea indicilor înregistrând creșteri. Valoarea totală a tranzacțiilor realizate pe piață s-a ridicat la 80,84 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 15,4 milioane de euro. BET, în creștere ușoară Indicele principal BET al pieșei bursiere românești, care urmărește evoluția […]
Șantierul Naval Mangalia, scos din nou la vânzare. Tribunalul Constanța schimbă procedura după trei licitații eșuate
Macroeconomie
Șantierul Naval Mangalia, scos din nou la vânzare. Tribunalul Constanța schimbă procedura după trei licitații eșuate
Vânzarea Șantierului Naval Mangalia intră într-o nouă etapă, după ce trei licitații organizate la prețul de pornire de 184 de milioane de euro nu au atras niciun cumpărător. Tribunalul Constanța a aprobat luni modificarea procedurii de valorificare a activului, la solicitarea lichidatorului judiciar CITR. Noua strategie păstrează pentru moment prețul actual, dar permite reducerea acestuia […]