Prețul unui bilet de avion nu este un indicator direct al siguranței zborului. Un clasament realizat de compania AirAdvisor, pe baza datelor din perioada 2016-2025, plasează trei operatori low-cost între primele cinci companii aeriene europene evaluate: Ryanair, Norwegian și SunExpress. În schimb, Wizz Air, unul dintre cei mai mari operatori cu tarife reduse din regiune, ocupă locul 15, deși are cea mai tânără flotă dintre companiile analizate.
Clasamentul AirAdvisor European Airline Safety Index 2026 compară 20 de operatori: zece companii low-cost și zece companii tradiționale. Evaluarea ia în calcul nu doar istoricul accidentelor, ci și certificările și auditurile, sistemele de siguranță operațională, caracteristicile flotei, pregătirea piloților și stabilitatea financiară. Rezultatele reprezintă o evaluare realizată de companie pe baza propriei metodologii și nu un clasament oficial al autorităților aeronautice.
Prima poziție în clasamentul AirAdvisor este ocupată de compania grecească Aegean Airlines, cu 89 de puncte dintr-un total de 100. Ryanair se află pe locul al doilea, cu 86 de puncte, iar Austrian Airlines ocupă poziția a treia, cu 85,5 puncte.
Norwegian, cu 85 de puncte, și SunExpress, cu 84,5 puncte, completează primele cinci poziții. Astfel, trei dintre cei cinci operatori cu cele mai mari scoruri sunt companii low-cost, ceea ce contrazice percepția că transportatorii tradiționali ar avea automat un avantaj important în materie de siguranță.
Pe locurile următoare se află Air France, British Airways și Iberia, toate cu 83,5 puncte. Turkish Airlines și Lufthansa împart poziția a noua, cu câte 83 de puncte, iar KLM ocupă locul 11, cu 82,5 puncte.
Clasamentul continuă cu easyJet, pe locul 12, cu 82 de puncte, și Eurowings și SAS, la egalitate pe poziția a 13-a, cu 81,5 puncte. Wizz Air se află pe locul 15, cu 79,5 puncte, urmată de Transavia, Vueling, Jet2.com, SWISS și Pegasus Airlines.
Rezultatele arată că modelul de afaceri al unei companii aeriene — low-cost sau tradițională — nu determină, de unul singur, nivelul de siguranță reflectat de indicatorii utilizați în analiză.
Cele zece companii tradiționale incluse în studiu au obținut un scor mediu de 82,8 puncte din 100, comparativ cu 79,2 puncte în cazul operatorilor low-cost. Diferența de 3,6 puncte este relativ redusă în raport cu punctajul maxim al clasamentului, deși nu elimină diferențele dintre companiile individuale.
În categoria dedicată istoricului de siguranță, decalajul este și mai mic. Operatorii tradiționali au obținut, în medie, 35,5 puncte din 40, față de 34,3 puncte pentru companiile low-cost.
Ambele categorii au înregistrat aceeași medie la sistemele de siguranță operațională: 10,6 puncte din 15. În schimb, transportatorii tradiționali au obținut rezultate mai bune la certificări și audituri, în timp ce operatorii low-cost au avut scoruri medii mai ridicate la criteriile legate de flotă. Aceste rezultate trebuie interpretate în limitele metodologiei folosite. Un scor mai mare nu reprezintă o probabilitate calculată de evitare a unui accident și nici nu garantează că o anumită companie va avea rezultate mai bune în viitor. Clasamentul combină mai multe categorii de indicatori pentru a compara operatorii selectați, nu pentru a cuantifica riscul fiecărui zbor în parte.
Wizz Air și Pegasus Airlines au obținut punctajul maxim la categoria referitoare la flotă. În cazul Wizz Air, analiza evidențiază o vechime medie a aeronavelor de sub cinci ani, ceea ce îi oferă un avantaj în evaluarea caracteristicilor tehnice ale flotei.
Cu toate acestea, compania se află pe locul 15 în clasamentul general, cu 79,5 puncte. Diferența dintre rezultatul obținut la flotă și poziția finală arată că vârsta aeronavelor reprezintă doar una dintre componentele evaluării.
Potrivit AirAdvisor, istoricul certificărilor este unul dintre elementele care influențează punctajul total al companiei. În metodologia studiului, criteriul privind flota are o pondere de 10%, în timp ce istoricul de siguranță reprezintă 40% din scorul final.
O flotă tânără poate fi un avantaj din perspectiva caracteristicilor tehnice, dar nu este suficientă pentru a determina singură poziția unui operator. În același timp, o aeronavă mai veche nu este automat nesigură: întreținerea, inspecțiile și respectarea cerințelor tehnice sunt esențiale pentru operarea în condiții de siguranță.
Prin urmare, clasamentul nu susține concluzia că Wizz Air ar fi nesigură pentru că ocupă locul 15. El arată doar că, în evaluarea cumulată a celor șase criterii, compania a obținut un scor mai mic decât operatorii aflați în partea superioară a listei.
Modelul low-cost se bazează, în general, pe tarife de bază mai reduse și pe comercializarea separată a unor servicii suplimentare. Bagajul de cală, alegerea locului, prioritatea la îmbarcare sau masa la bord pot fi taxate separat, în funcție de companie și de tipul biletului.
Aceste practici comerciale influențează prețul final plătit de pasager, dar nu reprezintă, în sine, indicatori ai siguranței operaționale. Costul redus al unui bilet nu demonstrează că operatorul face economii la întreținerea aeronavelor, la pregătirea personalului sau la procedurile de siguranță.
„Un bilet de 30 de euro poate însemna că plătiți separat pentru bagaj, loc sau masă. Nu înseamnă însă, automat, că acea companie aeriană face rabat la siguranță”, afirmă Anton Radchenko, directorul AirAdvisor, în comunicatul care însoțește analiza.
Diferența dintre companiile low-cost și transportatorii tradiționali ține în primul rând de structura comercială și de modul în care sunt oferite serviciile. Siguranța trebuie evaluată separat, pe baza cerințelor de reglementare, a istoricului operațional și a modului în care sunt aplicate procedurile tehnice.
Pentru pasageri, comparația ofertelor ar trebui să țină cont atât de prețul final, inclusiv taxele suplimentare, cât și de orarul zborului, condițiile biletului și serviciile incluse. Tariful poate fi un criteriu important în alegerea unei călătorii, dar nu este suficient pentru a evalua siguranța operatorului.
AirAdvisor a construit clasamentul pe baza a șase categorii, fiecare având o pondere diferită în scorul final.
Istoricul de siguranță reprezintă 40% din evaluare și urmărește accidentele din perioada analizată. Certificările și auditurile au o pondere de 20%, iar sistemele de siguranță operațională reprezintă 15%.
Flota și pregătirea piloților contribuie fiecare cu câte 10% la punctajul final. Stabilitatea financiară și operațională are o pondere de 5%.
Prin această structură, autorii încearcă să combine rezultatele istorice cu informații despre sistemele și resursele utilizate de companii pentru gestionarea riscurilor. Totuși, scorul final depinde de alegerea criteriilor, de ponderile atribuite și de datele disponibile pentru fiecare operator.
Studiul folosește informații publice despre companii și date privind siguranța, certificările, flotele și pregătirea piloților. Prin urmare, pozițiile trebuie citite ca rezultat al acestei metodologii, nu ca o certificare oficială emisă de un organism de reglementare.
Selecția a inclus cele mai mari zece companii low-cost și cele mai mari zece companii tradiționale eligibile care operează în Europa, în funcție de numărul de zboruri efectuate în 2025, potrivit datelor EUROCONTROL.
Un alt criteriu a fost continuitatea activității în intervalul 2016-2025, necesară pentru compararea istoricului de siguranță pe o perioadă de zece ani.
TAROM nu a fost inclusă deoarece nu s-a încadrat în pragul de dimensiune utilizat pentru selectarea operatorilor. Absența companiei românești nu reprezintă, așadar, o evaluare negativă a siguranței sale, ci rezultatul criteriilor de selecție stabilite de autorii clasamentului.
În ansamblu, analiza AirAdvisor arată că diferența dintre operatorii low-cost și cei tradiționali este mai redusă decât ar putea sugera diferențele de tarif. Trei companii cu bilete ieftine se află în primele cinci poziții, iar scorurile medii ale celor două categorii sunt relativ apropiate.