Prima pagină » UE impune reguli noi pentru plățile cash. Ce limite vor avea românii și ce se schimbă din 2027

UE impune reguli noi pentru plățile cash. Ce limite vor avea românii și ce se schimbă din 2027

UE impune reguli noi pentru plățile cash. Ce limite vor avea românii și ce se schimbă din 2027
sursă foto: ZF

Uniunea Europeană introduce un nou set de reguli privind utilizarea numerarului, în încercarea de a combate mai eficient spălarea banilor și finanțarea terorismului. Deși banii cash nu vor fi interziși, plățile mari efectuate în numerar vor fi supuse unor limite clare, aplicabile în toate statele membre începând cu 10 iulie 2027.

Noile prevederi sunt incluse în Regulamentul (UE) 2024/1624, cunoscut și sub denumirea AMLR (Anti-Money Laundering Regulation). Acesta stabilește un plafon general de 10.000 de euro pentru plățile în numerar realizate în schimbul bunurilor sau serviciilor, însă lasă statelor membre posibilitatea de a păstra reguli mai restrictive. Pentru România, schimbările vor avea un impact limitat în multe situații, deoarece legislația națională impune deja plafoane mai mici.

Plățile mari în numerar vor avea un plafon unic în UE

Potrivit regulamentului european, comercianții și furnizorii de servicii nu vor mai putea accepta sau efectua plăți în numerar care depășesc 10.000 de euro sau echivalentul în moneda națională. Regula se aplică nu doar unei singure tranzacții, ci și mai multor operațiuni care par legate între ele. Astfel, autoritățile europene încearcă să împiedice împărțirea artificială a unei plăți în mai multe tranșe pentru evitarea plafonului legal.

Scopul măsurii este reducerea utilizării numerarului în tranzacțiile comerciale de valoare mare, considerate mai vulnerabile la spălarea banilor și alte activități ilegale. Important este însă faptul că numerarul nu dispare și nu devine ilegal. Restricția privește exclusiv plățile comerciale care depășesc plafonul stabilit.

România are deja reguli mai stricte decât cele europene

Pentru români, impactul noilor reguli va fi mai redus decât în alte state membre, deoarece legislația națională limitează deja plățile în numerar. Legea nr. 70/2015 stabilește că, în relația dintre firme, persoane fizice autorizate și alte entități economice cu persoane fizice, plățile cash sunt limitate la 10.000 de lei pe zi pentru fiecare persoană.

Astfel, achiziția unui autoturism de la un dealer auto printr-o plată în numerar de 55.000 de lei este deja interzisă potrivit legislației românești, fără a mai fi nevoie de aplicarea plafonului european de 10.000 de euro. De asemenea, pentru tranzacțiile dintre profesioniști plafonul este, în multe cazuri, chiar mai redus, iar fragmentarea plăților pentru evitarea limitelor legale este interzisă.

Ce se întâmplă cu tranzacțiile între persoane fizice

Regulamentul european face o distincție importantă între tranzacțiile comerciale și cele private. Plafonul de 10.000 de euro nu se aplică plăților efectuate între două persoane fizice care nu desfășoară activități economice. Cu toate acestea, România are propriile limite și pentru astfel de operațiuni.

Conform Legii nr. 70/2015, încasările și plățile în numerar între persoane fizice, atunci când este vorba despre vânzarea unor bunuri, prestarea unor servicii sau acordarea și restituirea unor împrumuturi, pot ajunge la maximum 50.000 de lei pe tranzacție. Și în acest caz este interzisă împărțirea unei tranzacții în mai multe plăți pentru a evita plafonul legal.

Prin urmare, dacă două persoane fizice încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru un autoturism, regula europeană nu intervine direct, însă plafonul românesc de 50.000 de lei rămâne în vigoare.

Identificarea clienților devine obligatorie de la 3.000 de euro

O altă noutate importantă introdusă de regulamentul european este obligația identificării clientului pentru anumite tranzacții în numerar de cel puțin 3.000 de euro. În astfel de cazuri, comercianții și celelalte entități obligate vor trebui să aplice măsuri de verificare a identității cumpărătorului.

Datele care pot fi solicitate includ numele complet, data și locul nașterii, cetățenia, adresa, codul numeric sau fiscal, acolo unde există, precum și alte informații necesare verificării identității. Această obligație nu înseamnă însă că fiecare persoană care plătește peste acest prag va trebui automat să justifice proveniența banilor.

Nivelul verificărilor depinde de profilul clientului, tipul tranzacției și riscul de spălare a banilor evaluat de entitatea care efectuează controlul. Dacă există suspiciuni privind proveniența fondurilor, verificările pot fi extinse indiferent de valoarea tranzacției.

Depunerile de bani la bancă nu intră sub aceleași restricții

Noile reguli europene nu tratează în același mod depunerile de numerar în conturile bancare. Plafonul de 10.000 de euro nu se aplică operațiunilor efectuate direct la instituțiile de credit, la emitenții de monedă electronică sau la furnizorii de servicii de plată. Totuși, astfel de operațiuni rămân monitorizate în baza legislației privind prevenirea spălării banilor, iar instituțiile financiare pot raporta tranzacțiile către autoritățile competente atunci când legislația o impune.

Și legislația românească prevede excepții pentru anumite operațiuni, precum depunerile în conturi bancare, plata taxelor și impozitelor sau retragerile destinate achitării salariilor și altor obligații legale.

Prin noul regulament european, Bruxelles-ul urmărește armonizarea regulilor privind utilizarea numerarului la nivelul Uniunii Europene, fără a elimina dreptul cetățenilor de a folosi bani cash. În cazul României, însă, cele mai importante restricții există deja, astfel că modificările care vor intra în vigoare în vara anului 2027 vor reprezenta mai degrabă o aliniere a normelor europene decât o schimbare radicală pentru contribuabili și comercianți.

Alte articole importante
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Acuzațiile privind ROBOR, relansate. Piperea avertizează asupra riscurilor unei retrogradări la „junk”: băncile, fondurile de pensii și costul creditelor ar putea fi afectate
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar produce efecte în lanț asupra sistemului financiar, de la titlurile de stat și fondurile de pensii până la costurile creditelor și cursul valutar. În același timp, acesta reia acuzațiile privind presupusa manipulare a indicelui ROBOR și solicită despăgubiri din partea […]
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia deschide ofensiva împotriva regulilor verzi din viitorul buget UE. Roma cere relaxarea condițiilor de mediu pentru accesul la fondurile europene
Italia conduce o coaliție de state care încearcă să relaxeze regulile de mediu propuse de Comisia Europeană pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Guvernul condus de Giorgia Meloni avertizează că noile condiții ecologice ar putea exclude industrii întregi de la finanțarea europeană, afectând competitivitatea economiei europene […]
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
România ar putea ajunge să-și vândă aurul? Scenariul „junk” care îngrijorează economiștii și explicațiile BNR privind rezerva de la Londra
O eventuală retrogradare a României în categoria „junk” ar putea forța statul să caute surse rapide de finanțare, inclusiv prin valorificarea unei părți din rezerva de aur, avertizează economistul Adrian Negrescu. BNR susține însă că păstrarea majorității lingourilor la Londra are în primul rând un rol operațional, pentru mobilizarea rapidă a activelor pe piața internațională. […]
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Economie mondială
Petrolul ar putea aduce noi scumpiri la pompă. Analiștii avertizează că tensiunile dintre SUA și Iran mențin riscul unei noi creșteri a prețurilor
Prețul petrolului s-a retras puternic după maximele atinse în luna mai, iar șoferii au început deja să resimtă efectele prin ieftinirea carburanților. Totuși, analiștii avertizează că piața petrolului nu și-a încheiat încă perioada de volatilitate, iar noi scumpiri nu pot fi excluse. Potrivit unei analize Reuters, graficele tehnice ale petrolului indică existența a două „goluri […]
Spania propune un nou mecanism de datorie comună în UE, de 850 de miliarde de euro anual. Planul Madridului deschide o confruntare cu Germania și Olanda
Economie mondială
Spania propune un nou mecanism de datorie comună în UE, de 850 de miliarde de euro anual. Planul Madridului deschide o confruntare cu Germania și Olanda
Spania încearcă să redeschidă una dintre cele mai sensibile dezbateri economice din Uniunea Europeană, propunând un mecanism prin care Comisia Europeană să poată împrumuta anual până la 850 de miliarde de euro în numele statelor membre. Inițiativa, prezentată înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe ai zonei euro, promite costuri mai mici de finanțare pentru țările cu […]
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Macroeconomie
Unicredit: BNR ar putea începe să reducă dobânda-cheie în 2027. Inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la finalul anului
Analiștii Unicredit estimează că banca centrală va menține dobânda neschimbată în 2026, urmând să înceapă relaxarea politicii monetare anul viitor, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Banca Națională a României (BNR) ar putea începe ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară în cursul anului 2027, după ce inflația va continua să se tempereze, […]