Vremea extremă a generat pierderi record în economia globală

Vremea extremă a generat pierderi directe și indirecte de peste 43 de miliarde de euro în economia globală. Cercetătorii avertizează că adevăratul cost se va resimți abia în anii următori.

Vremea extremă și bilanțul pierderilor directe în economia globală

Europa a traversat în vara 2025 una dintre cele mai grele perioade din ultimii ani. Valurile de căldură, secetele severe și inundațiile au produs pagube materiale și economice fără precedent.

Potrivit studiului coordonat de economista Sehrish Usman, de la Universitatea din Mannheim, pierderile imediate pentru economia europeană au fost estimate la 43 de miliarde de euro. Analiza s-a bazat atât pe date meteorologice, cât și pe modele economice complexe.

Aurul trece de 4.500 de dolari pe uncie. Metalele prețioase marchează un an istoric pe piețele globale

21:57

Lindab își face bagajele și pleacă din România. Ce motive are

21:06

Consecințele directe includ distrugerea infrastructurii rutiere, avarierea clădirilor și pierderi masive în agricultură. Inundațiile au distrus culturi, iar secetele au compromis recoltele din sudul continentului.

Cercetătorii subliniază că pierderile nu se limitează la pagube vizibile, ci includ și efectele indirecte generate de întreruperile în producție și costurile de reconstrucție.

Impactul ascuns: efectele indirecte și pe termen lung

Studiul menționează că adevăratul cost al acestor fenomene depășește efectele imediate. Distrugerea culturilor și diminuarea producției pot alimenta inflația pe termen mediu și lung.

De asemenea, repornirea unor unități de producție distruse de inundații sau incendii poate dura luni de zile, generând pierderi suplimentare. În plus, pierderile de vieți omenești și problemele de sănătate publică provocate de temperaturile extreme se traduc în costuri sociale greu de cuantificat.

Estimările arată că până în 2029, impactul macroeconomic total al dezastrului ar putea depăși 126 de miliarde de euro. Această proiecție ia în considerare efectele în lanț, cum ar fi scăderea productivității și necesitatea unor investiții majore în adaptarea la schimbările climatice.

Sehrish Usman avertizează că aceste cifre ar putea fi chiar subestimate. Motivul este lipsa includerii efectelor cumulative, cum ar fi coexistenta secetei cu valurile de căldură, dar și excluderea unor fenomene precum incendiile de vegetație.

Cele mai afectate țări: sudul Europei în linia întâi

Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Spania, Franța și Italia. Fiecare dintre aceste țări a suferit pagube economice care depășesc 10 miliarde de euro doar în 2025.

Analizele arată că pe termen mediu, costurile pentru aceste state ar putea urca la peste 30 de miliarde de euro fiecare. Regiunile mediteraneene sunt expuse tot mai des valurilor de căldură extreme și secetelor prelungite.

În Europa Centrală și de Nord, pierderile sunt mai mici, dar inundațiile s-au intensificat în ultimii ani. Autorii studiului avertizează că aceste fenomene vor genera costuri crescânde pentru infrastructură și pentru economiile locale.