BCE avertizează: scumpirea gazelor din Europa se poate transmite mai rapid în inflație

Explozia prețurilor la gaze naturale pe piețele europene ar putea ajunge mai repede în facturile consumatorilor și, implicit, în rata inflației din zona euro, avertizează Banca Centrală Europeană (BCE).

Schimbările produse pe piața gazelor după criza energetică declanșată în 2022 au redus intervalul dintre variațiile prețurilor angro și efectele resimțite de consumatori. În același timp, banca centrală europeană observă o diferență importantă în cazul energiei electrice. Creșterea producției din surse regenerabile a redus dependența sectorului energetic de gaze, ceea ce înseamnă că scumpirea combustibilului nu se mai transferă asupra prețurilor la electricitate cu aceeași intensitate ca în trecut.

Avertismentul BCE vine într-un moment în care prețurile gazelor naturale din Europa au crescut puternic, pe fondul războiului din Iran, care a afectat oferta globală de gaze naturale lichefiate, dar și al nivelului redus al stocurilor europene.

Longevitatea schimbă regulile finanțelor personale. Patru transformări care obligă băncile și angajatorii să se adapteze

10:55

Bursa de Valori București a început săptămâna pe minus. BET a pierdut 2,59%

09:34

Gazele se scumpesc cu peste 140% într-un an

Prețurile angro la gazele naturale sunt cu peste 140% mai mari decât în urmă cu un an. Piața europeană este influențată atât de diminuarea ofertei globale de gaze lichefiate, cât și de nevoia statelor europene de a-și reface rezervele înaintea sezonului rece.

Nivelul relativ redus de umplere a depozitelor creează o presiune suplimentară asupra pieței. Statele care depind într-o măsură importantă de gaze pentru încălzire au amânat în lunile de vară o parte din achizițiile destinate refacerii stocurilor, în speranța că tensiunile geopolitice se vor diminua și prețurile vor coborî.

Evoluția conflictului din Iran a schimbat însă această perspectivă. Pe măsură ce iarna se apropie, cumpărătorii europeni au început să accelereze achizițiile pentru depozite, într-un moment în care oferta este deja afectată. Concurența pentru gaze a contribuit la împingerea prețurilor către cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.

Pentru gospodării și companii, efectul poate apărea sub forma unor facturi mai mari pentru încălzire și energie. Pentru economia zonei euro, transmiterea mai rapidă a acestor costuri către consumatori poate alimenta suplimentar inflația.

BCE atrage atenția că structura pieței gazelor s-a schimbat semnificativ față de perioada de dinaintea crizei energetice.

De ce scumpirile ajung mai repede la consumatori

După reducerea drastică a aprovizionării cu gaze rusești în urma invaziei Ucrainei din 2022, piețele europene au trecut printr-o serie de modificări. Liberalizarea și mecanismele de formare a prețurilor, alături de utilizarea unor contracte cu durate mai scurte, au făcut ca prețurile plătite de consumatori să fie mai sensibile la evoluțiile de pe piața angro.

Un sondaj realizat în rândul băncilor centrale arată că, în mai mult de jumătate dintre statele din zona euro, modificările prețurilor angro la gaze ajung să se reflecte în inflație într-un interval de una până la trei luni.

Situația este diferită față de cea observată în 2022, când transmiterea variațiilor de preț era, în multe cazuri, mai lentă.

Pentru aproximativ 10% dintre țările analizate, efectul asupra inflației apare într-un interval de patru până la șase luni. În cazul unei treimi dintre state, perioada de transmitere este cuprinsă între șapte și 12 luni.

Cea mai mare schimbare este însă în categoria statelor unde efectul se produce cu întârziere de peste un an. Ponderea țărilor în care prețurile angro la gaze ajungeau în inflație după 13 până la 24 de luni a coborât de la aproximativ 40% la circa 5%.

„De remarcat că ponderea țărilor care raportează un transfer lent, într-un interval de 13 până la 24 de luni, a scăzut de la aproximativ 40%, până la circa 5%”, a precizat BCE. Această schimbare înseamnă că șocurile de pe piața gazelor pot deveni vizibile în statisticile privind inflația într-un interval mai scurt decât în trecut.

Electricitatea este mai puțin expusă la scumpirea gazelor

În cazul energiei electrice, însă, BCE identifică o evoluție diferită. Extinderea capacităților de producție din surse regenerabile a redus ponderea gazelor în costurile de producție a electricității.

Gazele naturale au rămas importante pentru funcționarea sistemelor energetice europene, în special pentru asigurarea flexibilității atunci când producția eoliană sau solară este insuficientă. Totuși, creșterea producției din surse regenerabile înseamnă că fiecare majorare a prețului gazelor are un impact mai redus asupra prețurilor angro la electricitate decât în urmă cu câțiva ani.

„Aceste evoluții sugerează că variațiile prețurilor angro la gaze s-ar putea reflecta în inflația HICP aferentă gazelor ceva mai rapid decât în trecut, dar cu o intensitate mai scăzută în cazul inflației HICP aferente energiei electrice”, a transmis BCE.

HICP este indicele armonizat al prețurilor de consum utilizat pentru compararea inflației între statele Uniunii Europene.

Pentru consumatori, această diferență este relevantă. Scumpirea gazelor poate ajunge mai repede în costurile încălzirii, însă impactul asupra electricității este atenuat de diversificarea mixului energetic și de ponderea tot mai mare a surselor regenerabile.

Inflația din zona euro trece din nou peste pragul de 3%

Analiza BCE are loc într-un context în care inflația din zona euro a trecut de 3%, depășind ținta de 2% a băncii centrale.

Unele estimări citate în material indică posibilitatea ca inflația să ajungă la 4% până la sfârșitul anului. O asemenea evoluție ar complica politica monetară a Băncii Centrale Europene, în condițiile în care banca centrală a majorat deja dobânzile de două ori în ultima perioadă.

O accelerare a prețurilor la energie poate avea efecte dincolo de facturile pentru gaze și electricitate. Costurile energetice intră în prețurile de producție și transport pentru numeroase sectoare, astfel încât o nouă creștere a gazelor poate ajunge, indirect, în prețurile bunurilor și serviciilor.

Pentru gospodării, efectul poate fi resimțit prin costuri mai mari de încălzire. Pentru companii, presiunea poate apărea atât prin facturile energetice, cât și prin costurile furnizorilor și ale transportului.

Depozitele europene devin un nou punct de presiune

Nivelul stocurilor de gaze este unul dintre factorii care alimentează în prezent incertitudinea de pe piață. Statele europene care folosesc intens gazele naturale pentru încălzire au intrat în perioada de pregătire pentru iarnă cu depozite mai puțin umplute decât în anii obișnuiți.

Decizia de a amâna unele achiziții în timpul verii, în așteptarea unei eventuale scăderi a prețurilor și a unei diminuări a tensiunilor geopolitice, a redus timpul disponibil pentru refacerea rezervelor.

Acum, cumpărătorii trebuie să concureze pentru cantitățile disponibile într-o perioadă în care piața globală este deja tensionată. Războiul din Iran a limitat oferta de gaze naturale lichefiate, iar Europa depinde într-o măsură importantă de importurile de LNG pentru compensarea reducerii gazului provenit anterior prin conducte din Rusia.

Accelerarea achizițiilor pentru depozite poate susține astfel prețurile la gaze, chiar înainte de intrarea în lunile cu cea mai mare cerere.

Pentru BCE, această combinație dintre prețuri angro ridicate și o transmitere mai rapidă către consumatori reprezintă un risc important pentru dinamica inflației. În același timp, dezvoltarea surselor regenerabile oferă un element de protecție pentru piața electricității.