Guvernatorul BNR consideră că principala dezamăgire după două decenii de apartenență a României la Uniunea Europeană este incapacitatea autorităților de a învăța din greșelile politicilor economice prociclice. Isărescu avertizează că stimularea economiei în perioadele de creștere poate alimenta dezechilibre și face mai dificilă ieșirea dintr-o situație de stagflație.
Aderarea României la Uniunea Europeană a fost un proiect istoric și o oportunitate pe care țara a valorificat-o, a declarat luni Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Întrebat despre bilanțul celor două decenii de apartenență la blocul comunitar, acesta a spus că privește pozitiv procesul, chiar dacă rezultatele ar fi putut fi mai bune.
Isărescu a amintit că, în perioada în care a condus Guvernul, a contribuit la accelerarea negocierilor și a procesului de aderare. La acel moment, termenul discutat inițial pentru intrarea României în UE era 2010, însă țara a devenit membră în 2007. În opinia guvernatorului BNR, dificultățile întâmpinate de România în dezvoltarea infrastructurii sunt importante, dar problema mai profundă ține de repetarea unor erori de politică economică.
Pentru a ilustra cât de mult poate influența infrastructura dezvoltarea industriei, Isărescu a relatat un episod din perioada în care era premier, petrecut în urmă cu aproximativ 26 de ani, la uzina Dacia din Pitești.
Reprezentanții investitorului francez i-au prezentat atunci, într-o întâlnire, un model nou de automobil, despre care anticipau că va avea succes comercial. Mașina nu putea fi dezvăluită, fiind încă secretă, însă compania avea o solicitare concretă pentru Guvern: construirea unei autostrăzi care să permită transportul automobilelor către piețele externe.
Potrivit explicațiilor primite atunci de premier, fără o legătură rutieră rapidă între Pitești și Nădlac, exporturile ar fi fost îngreunate de un număr foarte mare de transporturi cu trailere. Isărescu a spus că, la acel moment, a fost optimist în privința termenului de realizare a infrastructurii, estimând că proiectul ar putea fi gata în jurul anilor 2005-2007.
Guvernatorul a subliniat că marile proiecte de infrastructură sunt dificil de construit și că România ar fi putut realiza mai mult în acest domeniu. Totuși, el consideră că principala problemă este modul în care sunt concepute și aplicate politicile economice.
Isărescu a criticat tendința de a promova permanent noi modele de creștere economică, în condițiile în care, în opinia sa, România nu respectă suficient regulile economice fundamentale.
„Să învățăm regulile de bază. Veniturile cresc cu productivitatea, pensiile cresc odată cu veniturile”, a afirmat guvernatorul BNR, care a spus că, în ultimii 10-15 ani, sub eticheta reformelor și a unor modele economice noi, au fost promovate numeroase măsuri pe care le-a calificat drept greșeli. El a identificat drept o problemă majoră aplicarea politicilor prociclice, respectiv stimularea cererii și a creșterii economice într-un moment în care economia se află deja pe un trend ascendent. O astfel de abordare poate accentua dezechilibrele, iar corectarea lor devine ulterior mai dificilă.
În acest context, Isărescu a atras atenția că ieșirea dintr-o perioadă de stagflație, pe care a descris-o ca fiind situația actuală, este complicată tocmai din cauza deciziilor economice luate anterior.
O altă preocupare exprimată de guvernatorul BNR privește sectorul energetic. Isărescu a amintit că, în anii ’90, a susținut închiderea unităților industriale mari consumatoare de energie, inclusiv pe fondul experiențelor din anii ’80, când România se confrunta cu restricții severe de electricitate.
Din acest motiv, spune el, revenirea problemelor din sectorul energetic este cu atât mai surprinzătoare, în condițiile în care o mare parte din industria energofagă a dispărut.
Guvernatorul a avertizat că necesarul de energie ar putea crește în continuare, inclusiv ca urmare a dezvoltării tehnologiilor noi și a inteligenței artificiale. În opinia sa, România trebuie să trateze cu seriozitate aceste provocări și să evite repetarea greșelilor care au generat dificultățile economice actuale.