Uniunea Europeană pare să schimbe direcția în ceea ce privește sprijinul acordat startup-urilor, după ani în care accentul a fost pus mai degrabă pe reglementarea marilor companii tehnologice. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere amplă – „EU Inc.” – care ar putea simplifica radical înființarea firmelor în blocul comunitar.
Proiectul, cunoscut sub numele de „EU Inc.”, prevede ca antreprenorii să poată deschide o companie în mai puțin de două zile, complet online și cu un cost maxim de 100 de euro. Inițiativa vine pe fondul presiunilor tot mai mari de a reduce decalajul față de Statele Unite și China în domeniul tehnologic, arată Politico.
Deși Europa are un număr impresionant de startup-uri aflate la început de drum, acestea întâmpină dificultăți majore atunci când încearcă să se extindă la nivel continental.
Fragmentarea legislativă este principala problemă: fiecare dintre cele 27 de state membre are propriile reguli privind fiscalitatea, dreptul muncii și înființarea companiilor. Acest lucru complică accesul la piețe mai mari, atragerea de investiții și recrutarea de talente.
În lipsa unei piețe unice funcționale pentru startup-uri, multe companii europene aleg să se mute în alte jurisdicții sau să fie achiziționate de investitori din afara Europei.
Schimbarea de abordare vine odată cu noul mandat al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis crearea unui statut juridic unic la nivelul UE pentru companiile inovatoare.
În plus, pentru prima dată, a fost desemnat un comisar dedicat startup-urilor, Ekaterina Zaharieva, semn că Bruxelles-ul începe să trateze acest sector ca o prioritate strategică.
Inițiativa este văzută ca un răspuns la realitatea că Europa pierde teren în competiția globală, în ciuda potențialului său ridicat în materie de inovație.
Propunerea include mai multe măsuri menite să reducă birocrația și să stimuleze dezvoltarea companiilor:
Aceste măsuri răspund unor cerințe vechi ale antreprenorilor, care au cerut în mod repetat eliminarea barierelor din calea dezvoltării.
Deși propunerea este considerată un pas important, reprezentanții industriei avertizează că ar putea să nu fie suficientă pentru a rezolva problemele structurale.
Printre principalele îngrijorări se numără lipsa unui registru unic european pentru companii și absența unei instanțe comune care să soluționeze disputele comerciale.
Unii experți susțin că fără aceste elemente, inițiativa riscă să rămână fragmentată și să nu ofere beneficiile promise.
Un alt obstacol major pentru startup-urile europene este accesul la finanțare, în special în etapele avansate de dezvoltare. Lipsa capitalului determină multe companii să caute investiții în SUA, ceea ce duce adesea la relocarea acestora.
Comisia Europeană lucrează în paralel la un pachet mai amplu de reforme, inclusiv un posibil „Innovation Act”, care ar încuraja guvernele să achiziționeze mai multe produse și servicii de la startup-uri. Totuși, proiectul a fost deja întârziat, după ce a fost respins inițial de organismul intern de evaluare al Comisiei.
După ani în care Bruxelles-ul s-a concentrat pe reglementarea giganților tehnologici precum Google, Meta sau Apple, atenția se mută acum către ecosistemul startup-urilor.
Rămâne însă întrebarea dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a opri exodul companiilor europene și pentru a transforma Uniunea Europeană într-un mediu competitiv pentru inovație la nivel global.