Cernavodă rămâne oprită cel puțin încă zece zile. Bușoi avertizează că facturile la electricitate ar putea crește cu 20%

România nu are încă un calendar clar pentru repornirea centralei nucleare de la Cernavodă, iar reluarea producției în următoarele zece zile este considerată puțin probabilă, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, afirmă că procedurile de siguranță funcționează conform regulilor, fără să existe riscul unui incident sau accident nuclear, însă oprirea centralei pune presiune suplimentară asupra pieței de electricitate. În paralel, scumpirea gazelor și necesitatea importurilor ar putea contribui la majorarea facturilor la energie, cu un avans de până la 20% luat în calcul într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Nivelul scăzut al Dunării amână repornirea centralei nucleare

Reluarea producției la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă depinde de evoluția condițiilor hidrologice și de respectarea procedurilor stricte necesare funcționării în siguranță. Potrivit lui Cristian Bușoi, nivelul apei a atins în weekend valori extrem de scăzute, ceea ce a determinat activarea unor măsuri prevăzute pentru asemenea situații.

Nobelul pentru Economie 2026, câștigat de Robert Hall și Michael Woodford. Modelele lor ajută guvernele și băncile centrale să gestioneze crizele

15:24

România, cea mai mare scumpire a locuințelor din Europa în 2025: prețurile au crescut cu 14,4%, la o medie de 1.917 euro/mp

13:52

„În acest moment, din păcate, nu avem o dată clară pentru redeschiderea unității la Cernavodă”, a declarat oficialul, luni, 12 octombrie.

Bușoi a subliniat că oprirea centralei și aplicarea procedurilor de siguranță nu trebuie confundate cu existența unui pericol de accident. El a respins speculațiile privind riscurile nucleare și a precizat că măsurile sunt impuse de regulile internaționale aplicabile funcționării unei astfel de instalații.

În condițiile actuale, repornirea în următoarele zece zile este foarte puțin probabilă. Această perspectivă prelungește incertitudinea pentru piața de electricitate, care trebuie să compenseze energia care nu mai este produsă de centrala nucleară.

Pentru gestionarea situației hidrologice, autoritățile au recurs inclusiv la evacuări controlate de apă din acumularea Iezer, iar intervenții suplimentare sunt avute în vedere pe râurile Olt și Argeș. Măsurile urmăresc suplimentarea debitelor disponibile și îmbunătățirea condițiilor de alimentare cu apă în zona centralei.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în România, la stația Baziaș, urma să se mențină în jurul valorii de 1.200 de metri cubi pe secundă până marți, după care era estimată o creștere modestă, până la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă în 18 octombrie.

Nivelul prognozat rămâne însă mult sub media multianuală pentru luna octombrie, de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă. Prin urmare, evoluția debitului nu oferă, deocamdată, suficiente motive pentru a anticipa o repornire rapidă a centralei.

Facturile la electricitate ar putea crește cu până la 20%

Menținerea centralei în afara sistemului energetic se suprapune peste scumpirea gazelor naturale pe piețele europene, care influențează și costurile de producție a electricității. Cristian Bușoi a avertizat că prețurile energiei vor fi mai mari în 2026 decât în 2025, în toate țările Uniunii Europene, indicând gazele drept principalul factor de presiune.

În România, efectul este amplificat de necesitatea înlocuirii energiei care ar fi trebuit livrată în baza contractelor încheiate cu Societatea Națională Nuclearelectrica. Potrivit secretarului de stat, unele contracte au fost încheiate pentru perioade de un an, la prețuri fixe, iar cantitățile care nu mai pot fi furnizate trebuie acoperite prin achiziții de pe piața pentru ziua următoare sau din alte piețe regionale.

Bușoi a arătat că furnizorii nu dispun încă de o prognoză finală privind evoluția facturilor, iar estimările se modifică de la o zi la alta. Cu toate acestea, el consideră că analiza Asociației Energia Inteligentă, care indică posibilitatea unor creșteri de până la 20%, reprezintă un scenariu ce s-ar putea materializa treptat în săptămânile și lunile următoare.

Oficialul nu a prezentat un procent final aplicabil tuturor consumatorilor și nici nu a afirmat că majorarea de 20% este certă. Evoluția efectivă va depinde de prețurile de pe piețele de energie, de durata opririi centralei și de condițiile în care furnizorii își vor acoperi necesarul.

Astfel, impactul asupra facturilor nu poate fi atribuit exclusiv opririi centralei de la Cernavodă. Costurile gazelor, prețurile de pe piețele regionale și disponibilitatea producției interne contribuie, de asemenea, la formarea prețului energiei electrice.

România a importat până la 3.500 MW în orele de vârf

Absența producției nucleare a sporit importanța schimburilor transfrontaliere, în special în intervalele de seară, când cererea de electricitate este ridicată. Potrivit lui Bușoi, România a ajuns să importe aproximativ 3.500 MW în perioadele de vârf, aproape de capacitatea maximă de import estimată de oficial la 4.000 MW.

Media zilnică a importurilor nete se situează, potrivit declarațiilor sale, între 1.000 și 2.000 MW. Valorile variază în funcție de producția internă și de condițiile meteorologice, în special de aportul energiei eoliene.

În serile în care vântul contribuie mai mult la producția de electricitate, necesarul de import poate coborî sub 1.000 MW, ajungând la câteva sute de megawați. În schimb, atunci când producția eoliană este insuficientă și consumul crește, România trebuie să apeleze într-o măsură mai mare la piețele externe.

Bulgaria a fost principalul furnizor de electricitate al României în orele de seară, a precizat secretarul de stat. Această dependență de importuri poate genera costuri suplimentare, în funcție de prețurile disponibile în regiune și de cantitățile care pot fi transferate între sistemele energetice.

Capacitatea de import devine astfel un element important pentru echilibrarea sistemului național, dar nu reprezintă o soluție lipsită de limite. În intervalele în care mai multe țări din regiune se confruntă simultan cu cerere ridicată sau cu un deficit de producție, disponibilitatea energiei și prețurile acesteia pot deveni mai puțin favorabile.

Regenerabilele, bateriile și centrala de la Mintia, soluții pentru echilibrarea sistemului

Cristian Bușoi a indicat trei direcții principale pentru reducerea presiunii asupra sistemului energetic: repornirea centralei de la Cernavodă atunci când condițiile permit, instalarea de noi capacități de producție din surse regenerabile și dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei.

Energia eoliană și cea fotovoltaică pot contribui la acoperirea consumului, însă producția lor depinde de condițiile meteorologice. Bateriile pot ajuta la stocarea energiei disponibile în anumite intervale și la utilizarea acesteia ulterior, inclusiv în perioadele în care cererea este mai mare sau producția regenerabilă scade.

Secretarul de stat a precizat că Transelectrica și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei accelerează activitățile aflate în responsabilitatea lor, dar a atras atenția că finalizarea investițiilor necesită timp.

O altă capacitate așteptată să contribuie la producția internă este centrala de la Mintia. Bușoi și-a exprimat speranța că aceasta va avansa suficient cu testele pentru a începe să livreze electricitate în Sistemul Energetic Național până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit estimării prezentate de oficial, Mintia ar putea aduce inițial peste 1.000 MW. Această capacitate ar putea contribui la diminuarea deficitului de producție, însă calendarul efectiv depinde de derularea testelor și de momentul începerii funcționării comerciale.

Debitul Dunării rămâne mult sub media lunii octombrie

Prognoza hidrologică indică o situație dificilă și în aval de Porțile de Fier. În prima parte a intervalului analizat, debitele urmau să crească ușor pe sectorul Gruia–Calafat și să rămână relativ stabile între Bechet și Tulcea. Ulterior, era estimată o creștere pe sectorul Gruia–Galați, în timp ce valorile dintre Isaccea și Tulcea urmau să fie relativ staționare.

La intrarea în țară, debitul prognozat de 1.350 de metri cubi pe secundă pentru 18 octombrie rămâne de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii. Această diferență arată amploarea deficitului hidrologic și explică de ce autoritățile nu pot stabili încă o dată sigură pentru repornirea centralei.

Pentru piața de electricitate, prelungirea opririi înseamnă menținerea presiunii asupra producției interne și a importurilor. Pentru consumatori, efectul final va depinde de evoluția prețurilor angro, de disponibilitatea energiei în regiune și de durata necesară revenirii centralei la funcționare.

Deocamdată, mesajul Ministerului Energiei este că prioritatea rămâne respectarea procedurilor de siguranță, în timp ce autoritățile încearcă să compenseze deficitul de producție prin sursele disponibile.