Cu ce scenarii de măsuri fiscale lucrează Banca Națională. Oficial BNR: „Piețele financiare reacționează prompt când percep lipsa de viziune sau nehotărârea factorilor de decizie”

Banca Națională a României (BNR) joacă un rol esențial în menținerea stabilității economice și financiare a țării, ajustând periodic politicile fiscale în funcție de contextul economic intern și extern. În acest context, BNR lucrează cu diverse scenarii de măsuri fiscale menite să stabilizeze piața și să sprijine creșterea economică, însă acestea trebuie să fie bine calibrate pentru a evita reacții negative din partea piețelor financiare.

Cristian Popa, membru al boardului Băncii Naționale a României (BNR), a lansat un avertisment ferm privind reacția piețelor financiare la semnele de indecizie ale guvernanților în ceea ce privește consolidarea fiscal-bugetară și reducerea deficitului bugetar. În cadrul conferinței „România în vâltoarea crizelor. Riscuri, oportunități și ancore pentru dezvoltarea sistemului financiar-bancar”, desfășurată vineri, oficialul BNR a subliniat că „există o urgență în abordarea acestei probleme spinoase”.

Interesul public pentru deficitul bugetar atinge cote maxime

Popa a remarcat că, potrivit datelor Google Trends, interesul pentru termenul „deficit” a atins în ultimele 12 luni nivelul maxim posibil, 100 din 100 puncte.

Samsung, Nvidia și SoftBank mizează 4,5 miliarde de dolari pe Skild AI. Roboții umanoizi devin noul front strategic al inteligenței artificiale

08:00

Creierul, marele consumator tăcut. Câtă energie ne costă, de fapt, gândirea?

22:00

„Fenomenul ne preocupă și nu doar pe noi, economiștii, ci pare că acum preocupă toată societatea. Dar, ca reprezentant al Băncii Centrale, profit de ocazie ca să subliniez și aici că există o urgență în abordarea acestei probleme spinoase”, a explicat el.

Piețele financiare reacționează violent la lipsa de viziune

Economistul a avertizat că piețele financiare au început deja să penalizeze România și că această presiune ar putea crește semnificativ dacă autoritățile nu vin rapid cu un plan solid și credibil pentru reducerea deficitului bugetar.

„Și trebuie să spunem că piețele financiare reacționează prompt, dar adesea violent, atunci când percep lipsa de viziune sau nehotărârea factorilor de decizie!”, a punctat Popa.

Priorități clare pentru o consolidare fiscală durabilă

Pentru ca procesul de consolidare fiscală să fie sustenabil, Cristian Popa consideră că primul pas trebuie să fie o revizuire riguroasă a cheltuielilor publice.

„Rămâne întrebarea dacă măsurile de reducere a cheltuielilor pot aduce sumele necesare, astfel că următoarea etapă logică, dar și morală din punctul meu de vedere, este îmbunătățirea colectării veniturilor. Abia ulterior, dacă primele două măsuri nu sunt suficiente, cred că se poate discuta realist, echilibrat și asumat despre ajustări la nivelul taxării”.

El avertizează că orice inversare a acestei ordini poate genera probleme serioase de moralitate socială: „Și pare că ridică deja”.

Deși negocierile politice privind deficitul sunt firești și nu ar trebui să provoace îngrijorare, Popa insistă că „mai important decât negocierile este să avem o viziune clară asupra viitorului nostru economic”.

„Ideea unei taxe pe tranzacții bancare, profund neinspirată”

Referindu-se la propunerile politice privind introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, oficialul BNR a fost categoric: „o idee profund neinspirată”. El a explicat că experiența altor state europene arată că o astfel de taxă generează mai degrabă efecte secundare nedorite decât venituri suplimentare. Conform oficialului BNR, rezultatul concret al unei asemenea taxe ar fi probabil creșterea economiei informale, distorsionarea comportamentului economic al populației și implicit afectarea stabilității financiare”.

În contextul României, unde intermedierea financiară este încă sub nivelul mediei europene, o astfel de măsură ar fi „total contraproductivă”.

Scenariile BNR privind evoluția economiei și inflației

Cristian Popa a vorbit și despre scenariile incluse în modelele BNR pentru estimarea inflației viitoare.

„Trebuie să vedem cum va arăta această liberalizare a prețurilor la energie. Noi am inclus în prognoză o anumită creștere a facturilor la energie, care pare că e mult mai mare decât am inclus-o noi. Există și subiectul liberalizării prețului gazelor – acesta nu e inclus deloc și desigur rămâne întrebarea în ce va consta consolidarea fiscală”.

Potrivit lui Popa, modelul BNR reflectă complexitatea și volatilitatea mediului economic actual:

„E un mediu caracterizat de incertitudine ridicată, comportamentul economic se modifică fundamental, companiile devin reticente în luarea deciziilor de investiții, iar consumatorii devin prudenți în comportament, reducându-și cheltuielile, deși amânând planuri importante de achiziții și consum, iar când această prudență se propagă în toată economia, în tot sistemul economic, riscurile de stagnare se amplifică”.

Popa a explicat că BNR include în modelul său de estimare a inflației viitoare „anumite măsuri de consolidare fiscală, dar nu creștere de TVA”. Aceasta înseamnă că prognoza BNR ia în calcul ajustări fiscale, însă exclude o majorare a taxei pe valoare adăugată.

BNR operează într-un mediu caracterizat de incertitudine ridicată, în care comportamentul economic se modifică fundamental: companiile devin reticente în investiții, iar consumatorii devin prudenți, reducând cheltuielile și amânând achiziții importante.

O eventuală creștere a taxelor indirecte, precum TVA, se va reflecta în prețurile de la raft, iar BNR a subliniat în repetate rânduri incertitudinea privind modul în care va fi realizată consolidarea fiscală.

Un alt factor de risc major este liberalizarea pieței energiei, care va intra în vigoare de la 1 iulie. „S-ar putea să avem facturi sensibil mai mari, care se vor vedea în rata inflației”, a avertizat Popa.