Datoriile firmelor la buget au ajuns la 77,6 miliarde de lei. Peste 48.000 de companii au restanțe

Restanțele companiilor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au continuat să crească în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la 77,6 miliarde de lei, față de 77 de miliarde de lei în primele trei luni ale anului, potrivit unei analize realizate de platforma de analiză financiară RisCo.ro.

În același timp, numărul firmelor cu datorii neachitate a urcat la 48.028, cu peste 1.000 de companii mai multe decât în trimestrul precedent, când erau raportate 47.012 firme restante. Cele mai mari acumulări de datorii provin, în continuare, din construcții, comerț și transporturi.

Bugetul de stat concentrează cea mai mare parte a restanțelor

Cea mai mare componentă a datoriilor este reprezentată de obligațiile către bugetul de stat, care au ajuns la 57,6 miliarde de lei în trimestrul al doilea. Din această sumă, firmele au contestat obligații în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Hidroelectrica scumpește energia pentru clienții noi și contractele ajunse la termen. Prețul urcă cu 13%

10:31

Bursa de Valori București închide ședința de luni pe plus. BET a urcat cu 0,11%

09:14

Bugetul asigurărilor sociale deține a doua cea mai mare valoare a restanțelor, cu 14,9 miliarde de lei, dintre care 46 de milioane de lei sunt contestate. În cazul bugetului asigurărilor de sănătate, datoriile depășesc 4,6 miliarde de lei, iar 18,5 milioane de lei reprezintă sume contestate de companii.

Cea mai redusă valoare a restanțelor se regăsește la bugetul asigurărilor de șomaj, unde datoriile totalizează 502 milioane de lei. Sub un milion de lei din această sumă este contestată.

Bucureștiul concentrează peste 40% din datorii

Capitala se află detașat pe primul loc în clasamentul județelor și regiunilor cu cele mai mari restanțe. Firmele din București au acumulat datorii de 31,9 miliarde de lei, adică peste 41% din totalul național. Suma este asociată unui număr de 19.045 de companii cu restanțe în trimestrul al doilea.

La mare distanță urmează Ilfov, cu datorii de 6 miliarde de lei, Constanța, cu 3,8 miliarde de lei, și Timiș, cu 2,7 miliarde de lei. Buzău și Sibiu au acumulat, fiecare, peste 2,1 miliarde de lei în obligații neachitate către buget.

La polul opus se află Covasna, Vâlcea și Sălaj, județe în care totalul datoriilor este sub 170 de milioane de lei pentru fiecare.

Construcțiile, sectorul cu cele mai mari restanțe

Analiza RisCo.ro arată că sectorul construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale ocupă primul loc atât după valoarea datoriilor, cât și după numărul companiilor restante.

Firmele din acest domeniu au acumulat restanțe de 5,14 miliarde de lei, iar 5.977 de companii sunt înregistrate cu datorii neachitate.

Comerțul cu ridicata se află, de asemenea, printre domeniile cu cele mai mari probleme. Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului însumează aproape 3 miliarde de lei în restanțe.

O altă categorie importantă este comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu datorii de peste 2,5 miliarde de lei.

Industria și transporturile acumulează miliarde de lei

Niveluri ridicate ale restanțelor sunt raportate și în industrie și în domeniile conexe transporturilor și extracției de hidrocarburi.

Industria chimică figurează cu datorii de aproximativ 2,3 miliarde de lei, în timp ce activitățile de protecție și gardă au acumulat aproape 2 miliarde de lei.

Activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata însumează aproximativ 1,9 miliarde de lei, iar serviciile anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale depășesc 1,8 miliarde de lei.

Transportul rutier de mărfuri și construcția de drumuri și căi ferate au fiecare restanțe de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Datele pentru trimestrul al doilea indică astfel o presiune fiscală persistentă asupra companiilor, atât prin valoarea totală a obligațiilor neachitate, cât și prin creșterea numărului de firme aflate în această situație. Evoluția este concentrată în special în sectoarele cu activitate economică intensă și în zonele cu cel mai mare volum de afaceri, în frunte cu Bucureștiul.