Transportul rutier de mărfuri accelerează ușor în 2025. Datele INS arată o creștere de 1,5% în primele nouă luni

Transportul rutier de mărfuri din România a înregistrat o evoluție pozitivă moderată în perioada ianuarie–septembrie 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Volumul total al mărfurilor transportate a crescut cu 1,5% față de intervalul similar din 2024, ajungând la 246,183 milioane de tone. Cea mai mare parte a acestei activități a fost generată de transportul național, care a concentrat 82,7% din total.

Creșterea vine într-un context economic marcat de presiuni asupra costurilor logistice, volatilitate a cererii și ajustări în lanțurile de aprovizionare. Chiar și așa, datele arată că sectorul rutier rămâne coloana vertebrală a transportului de mărfuri din România.

Parcursul mărfurilor, în avans mai rapid decât volumul transportat

Pe lângă creșterea cantității de mărfuri, INS semnalează un avans mai pronunțat al parcursului mărfurilor, indicator care reflectă distanța totală parcursă de transporturi. În primele nouă luni din 2025, parcursul total a crescut cu 4,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

În transportul rutier național, majorarea a fost de 3,9%, sugerând o intensificare a activității logistice pe distanțe mai mari sau o redistribuire a fluxurilor de transport. Această evoluție poate indica atât extinderea ariilor de distribuție, cât și schimbări în structura cererii interne.

Distanțele scurte domină transportul rutier național

Analiza structurii transportului rutier național arată o pondere covârșitoare a curselor pe distanțe scurte. Astfel, 59,4% din volumul total de mărfuri a fost transportat pe distanțe cuprinse între 1 și 49 de kilometri. Alte 23,4% au vizat distanțe între 50 și 149 km, iar 13,4% au fost aferente segmentului 150–499 km.

Datele confirmă rolul major al transportului rutier în distribuția locală și regională, în special pentru industrii precum construcțiile, extracția de materii prime sau aprovizionarea marilor centre urbane.

Ce tipuri de mărfuri generează cele mai mari volume

În ceea ce privește structura pe tipuri de mărfuri, transportul rutier a fost dominat de produse din zona extractivă. Minereurile metalifere și alte produse de minerit și exploatare de carieră, alături de turbă, uraniu și thoriu, au reprezentat 31,9% din volumul total transportat. Pe locul al doilea s-au situat alte produse minerale nemetalice, cu o pondere de 18,9%.

Dacă analiza se mută asupra parcursului mărfurilor, tabloul se schimbă. Mărfurile grupate, definite ca amestecuri de tipuri de bunuri transportate împreună, au generat 33,1% din totalul parcursului, fiind urmate de produsele alimentare, băuturi și tutun, cu 13%.

Transportul în cont propriu și dimensiunea internațională

INS arată că transportul rutier în cont propriu a avut o pondere semnificativă, reprezentând 52,8% din totalul mărfurilor transportate. Din perspectiva destinației, 17,3% din volumul total a fost aferent transportului rutier internațional.

În cifre absolute, transportul internațional a însumat 42,535 milioane de tone. Aproape jumătate din acest volum, respectiv 49%, a fost reprezentat de transportul între state terțe. Cabotajul a avut o pondere de 20,3%, iar mărfurile încărcate au reprezentat 16,8% din totalul internațional.

UE, principalul partener în transportul rutier internațional

Datele INS indică o concentrare puternică a transportului rutier internațional în relația cu statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, 96,9% din totalul mărfurilor descărcate în România au provenit din UE, iar 95,3% din mărfurile încărcate au avut ca destinație tot state comunitare.

Germania, Italia și Ungaria se află în topul partenerilor comerciali. Cele mai mari cantități de mărfuri descărcate au venit din Germania (21,5%), Italia (16%) și Ungaria (13,6%). În sens invers, Italia a fost principala destinație pentru mărfurile încărcate din România, cu 21,9%, urmată de Germania (16,9%) și Ungaria (14,5%).