Deficitul bugetar a ajuns la aproape de 3% din PIB, dar este în scădere față de anul trecut: Tabloul complet al veniturilor și cheltuielilor statului

Execuția bugetară publicată recent de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetar al României a ajuns la 2,95% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele patru luni ale anului 2025. Deși este o creștere față de nivelul de 2,28% din PIB înregistrat după primele trei luni, deficitul este totuși sub cel de 3,25% din PIB consemnat în aceeași perioadă a anului precedent.

Din punct de vedere valoric, deficitul s-a ridicat la 55,97 miliarde lei în primele patru luni, în scădere ușoară față de 57,29 miliarde lei în intervalul ianuarie-aprilie 2024.

Veniturile Bugetare în Creștere cu 9,4%

Veniturile totale colectate în primele patru luni ale anului au atins 199,92 miliarde lei, marcând un avans de 9,4% comparativ cu perioada similară din 2024. Creșterea a fost susținută în principal de majorarea veniturilor curente, în special din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări sociale și accize. Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 0,2 puncte procentuale, datorită unei creșteri de 0,3 puncte procentuale a veniturilor curente, în timp ce fondurile europene au scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

Prețurile biletelor de avion sar în aer: criza kerosenului zdruncină industria aviatică

17:25

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 19,62 miliarde lei, în creștere cu 25,8% față de anul precedent. Această evoluție a fost impulsionată de o creștere spectaculoasă a încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), reflectând dividendele distribuite în 2024, cu reținerea cotei de 8%. De asemenea, impozitul pe salarii a crescut cu 21,3%, depășind dinamica fondului de salarii din economie, care a fost de 12,5%. Această creștere a fost influențată și de eliminarea unor facilități fiscale acordate salariaților din sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 67,69 miliarde lei, în creștere cu 10,2%, însă sub ritmul de creștere al fondului de salarii. Această evoluție mai temperată se datorează în parte transferului mai mare către pilonul II de pensii, care a fost de 7 miliarde lei în primele patru luni din 2025, față de 5,3 miliarde lei în aceeași perioadă a anului anterior.

Încasările din impozitul pe profit au fost de 9,59 miliarde lei, în creștere cu 3,8%, susținute de avansul încasărilor de la agenții economici.

Veniturile nete din TVA au atins 39,04 miliarde lei, cu o creștere modestă de 1,2%. Această evoluție reflectă atât majorarea restituirilor de TVA (+12,9%), cât și un efect de bază ridicat. Restituirile de TVA au fost de 11,06 miliarde lei în primele patru luni din 2025, comparativ cu 9,79 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024.

Veniturile din accize au totalizat 15,91 miliarde lei, în creștere cu 32,9%, datorită încasărilor mai mari din accizele pentru produsele din tutun (+51,1%) și cele pentru produsele energetice (+20%). Încasările din accize sunt caracterizate de o volatilitate lunară ridicată, influențată de politicile de antrepozitare fiscală ale operatorilor economici.

Veniturile nefiscale au însumat 16 miliarde lei, în creștere cu 5%, incluzând încasări de 1,6 miliarde lei în martie, reprezentând ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au fost de 14,11 miliarde lei, în scădere cu 7,3% față de anul precedent.

Cheltuielile bugetare au crescut cu 6,6%, dar ca pondere în PIB au scăzut ușor

Cheltuielile bugetului general consolidat au atins 255,89 miliarde lei în primele patru luni ale anului, în creștere nominală cu 6,6% față de aceeași perioadă din 2024. Ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut ușor cu 0,1 puncte procentuale, de la 13,6% în 2024 la 13,5% în 2025.

Cheltuielile cu personalul au totalizat 56,55 miliarde lei, în creștere cu 12,4%, reprezentând 3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 30,53 miliarde lei, în creștere modestă de 0,8%. O parte din această creștere se datorează bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, care a crescut cu 5,4% pentru decontarea medicamentelor, inclusiv a celor utilizate în programele naționale.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 miliarde lei, cu 6,64 miliarde lei mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru asistență socială au atins 85,62 miliarde lei, în creștere cu 2,3%, influențate în principal de recalcularea pensiilor începând cu 1 septembrie 2024, conform Legii nr. 360/2023. De asemenea, au fost incluse plăți de 1,55 miliarde lei pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale în primele patru luni ale anului.

Subvențiile au fost în valoare de 4,92 miliarde lei, majoritatea reprezentând sprijin pentru transportul de călători, producătorii agricoli și schema de compensare pentru consumul de energie al consumatorilor noncasnici (489 milioane lei).

Alte cheltuieli, în sumă de 6,45 miliarde lei, au inclus burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și plăți aferente titlurilor emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile UE pentru agricultură, au fost de 17,43 miliarde lei, în scădere cu 5,7% față de 2024.

Investițiile, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au totalizat 32,41 miliarde lei, cu 3,61% mai mult decât în primele patru luni ale anului trecut (31,28 miliarde lei).

După patru luni din 2025, România înregistrează un deficit bugetar apropiat de 3% din PIB, în condițiile unei creșteri solide a veniturilor și a unei gestionări prudente a cheltuielilor. Deși deficitul a crescut față de primul trimestru, el rămâne sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă a finanțelor publice. Creșterea veniturilor din impozite și accize, alături de o ușoară temperare a cheltuielilor ca pondere în PIB, arată o dinamică echilibrată care poate susține obiectivele fiscale ale Guvernului pentru anul în curs.