Prima pagină » Drona care zboară prin aer și înoată sub apă. Un student din Republica Moldova rescrie regulile ingineriei

Drona care zboară prin aer și înoată sub apă. Un student din Republica Moldova rescrie regulile ingineriei

Drona care zboară prin aer și înoată sub apă. Un student din Republica Moldova rescrie regulile ingineriei
Drona care zboară prin aer și înoată sub apă. Foto: YouTube

Drona care zboară prin aer și înoată sub apă pare desprinsă dintr-un film SF, dar a devenit realitate grație unui student român din Republica Moldova. Andrei Copaci, alături de trei colegi de la Universitatea Aalborg Esbjerg din Danemarca, Pawel Kowalczyk, Krzysztof Sierocki și Mikolaj Dzwigalo, a dus la bun sfârșit o misiune considerată aproape imposibilă: crearea unei drone complet funcționale, capabilă să alterneze mediul de funcționare fără întrerupere, cu tranziții fluide între zbor și înot.

Tehnologie 3D, elice cu pas variabil și adaptabilitate în două medii

Proiectul a presupus dezvoltarea unui mecanism de elice cu pas variabil, care permite paletelor să-și modifice unghiul în funcție de mediu. În aer, unghiul elicei este mai mare pentru eficiență și viteză, în timp ce sub apă, acesta se reduce pentru a diminua rezistența și a facilita manevrarea. În plus, mecanismul permite tracțiune negativă, adică reversibilitatea mișcării, esențială pentru orientarea și deplasarea precisă sub apă.

Întregul sistem a fost conceput folosind imprimare 3D, iar componentele au fost prelucrate cu CNC, demonstrând astfel că inovația nu necesită echipamente costisitoare, ci doar ingeniozitate, perseverență și cunoștințe solide în domeniul ingineriei. Drona a fost testată cu succes într-o piscină, unde a executat secvențe complete de zbor, scufundare, deplasare subacvatică și revenire în aer, fără nicio defecțiune.

Un proiect născut din voință, nu din bugete mari

Potrivit publicației moldova.org, studenții nu au beneficiat de fonduri speciale sau echipamente industriale. Au lucrat cu un laptop, o imprimantă 3D și multă pasiune. Această abordare minimalistă a fost dublată de un proces riguros de cercetare, testare și adaptare continuă, întins pe durata a două semestre universitare. În mod remarcabil, în doar un an, echipa a trecut de la concept la un prototip funcțional, care a impresionat atât profesorii, cât și presa internațională.

Profesorul asociat Petar Durdevic de la AAU Energy a lăudat proiectul, subliniind valoarea colaborării interdisciplinare și a dedicării echipei:

„Studenții au demonstrat un nivel înalt de creativitate și perseverență. Este o realizare rară să duci la capăt un astfel de prototip într-un interval atât de scurt.”

De la universitate la aplicații reale

Chiar dacă a fost conceput inițial ca un proiect de licență, drona hibridă atrage deja interesul unor companii din domeniul tehnologiei. Mai mulți potențiali investitori analizează posibilitatea de a dezvolta sau produce la scară largă acest tip de aparat. Aplicațiile sunt numeroase și variate: de la inspecții ale navelor sau structurilor offshore, până la misiuni de căutare și salvare, explorare marină sau supraveghere. Inclusiv în domeniul militar, această tehnologie ar putea oferi un avantaj tactic major, permițând schimbarea rapidă a mediului de operare fără a necesita echipamente separate.

Provocările unei inovații duale

Totuși, inginerii subliniază că există și provocări semnificative. Conectivitatea sub apă este una dintre cele mai mari dificultăți, întrucât semnalele wireless se propagă slab în acest mediu. De asemenea, materialele folosite trebuie să fie rezistente la coroziune și presiune, mai ales dacă drona ar urma să funcționeze în ape sărate sau la adâncimi mari. O altă provocare este manevrabilitatea subacvatică, unde comenzile directe sunt adesea imposibile, necesitând mișcări preprogramate sau tehnologii alternative de comunicare.

Reacții internaționale și mediatizare

Realizarea lui Andrei Copaci și a colegilor săi a fost remarcată de publicații internaționale precum LiveScience, Interesting Engineering, care au evidențiat atât componenta inovatoare, cât și simplitatea cu care a fost pus în practică un proiect cu un potențial revoluționar. Video-ul oficial cu testarea dronei a devenit viral pe rețelele sociale, atrăgând atenția asupra creativității și profesionalismului tinerilor implicați.

O reușită care inspiră

Proiectul demonstrează că România și Republica Moldova au tineri capabili să creeze tehnologii de vârf, cu impact real în industrie și în cercetare. Într-o lume în care progresul tehnologic avansează rapid, povestea lui Andrei Copaci nu este doar un succes personal, ci și o sursă de inspirație pentru o întreagă generație de ingineri care visează să schimbe lumea cu idei inovatoare și multă muncă.

Alte articole importante
Grupul de la Vișegrad cere derogări de la regulile UE pentru a sprijini industria afectată de scumpirea energiei
Grupul de la Vișegrad cere derogări de la regulile UE pentru a sprijini industria afectată de scumpirea energiei
Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria vor mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor europene, astfel încât o parte din resursele comunitare să poată fi direcționate temporar către companiile afectate de prețurile ridicate la energie. Solicitarea Grupului de la Vișegrad (V4) vizează inclusiv posibilitatea folosirii unor fonduri de coeziune și de modernizare pentru a reduce presiunea asupra […]
Construcțiile din România au crescut cu 15,4% în primele opt luni din 2026. Lucrările rezidențiale au avansat cu aproape 23%
Construcțiile din România au crescut cu 15,4% în primele opt luni din 2026. Lucrările rezidențiale au avansat cu aproape 23%
Volumul lucrărilor de construcții din România a înregistrat o creștere de 15,4% în perioada ianuarie-august 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost susținută atât de lucrările de construcții noi, cât și de activitatea din segmentul rezidențial, care a consemnat cel mai […]
UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor
UE alocă peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu și climă. România primește finanțare pentru protejarea vulturilor
Comisia Europeană a anunțat finanțări de peste 390 de milioane de euro pentru 135 de proiecte de mediu, biodiversitate, economie circulară și tranziție energetică din Europa, inclusiv din România. Proiectele au un necesar total de investiții de 579 de milioane de euro, iar diferența va fi acoperită de autorități naționale și locale, companii, parteneriate public-private […]
Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului
Bursa americană a crescut cu peste 120% în patru ani. Dobânzile ridicate și concentrarea în acțiunile AI pun sub semnul întrebării continuarea raliului
Piața bursieră din Statele Unite a încheiat patru ani de creștere, perioadă în care indicele S&P 500 a avansat cu aproximativ 120%, susținut în principal de entuziasmul investitorilor pentru inteligența artificială și de perspectivele de profit ale marilor companii tehnologice. Deși indicii se mențin în apropierea maximelor istorice, creșterea randamentelor obligațiunilor, presiunile inflaționiste și participarea […]
Rheinmetall și MSC investesc 138 de milioane de euro în Șantierul Naval Mangalia. Platforma va construi nave civile și militare, inclusiv patru nave comandate de România
Rheinmetall și MSC investesc 138 de milioane de euro în Șantierul Naval Mangalia. Platforma va construi nave civile și militare, inclusiv patru nave comandate de România
Șantierul Naval Mangalia urmează să fie transformat într-o platformă industrială cu utilizare duală, destinată atât construcției de nave civile, cât și producției de nave militare pentru piața românească și pentru cea internațională. Grupul german Rheinmetall, specializat în industria de apărare, și compania elvețiană de transport maritim MSC au câștigat licitația pentru preluarea șantierului, valoarea tranzacției […]
Ministerul Economiei propune transformarea Romarm într-un holding industrial. Cele 15 filiale ar urma să fie grupate pe domenii, iar investițiile din industria de apărare, monitorizate mai strict
Ministerul Economiei propune transformarea Romarm într-un holding industrial. Cele 15 filiale ar urma să fie grupate pe domenii, iar investițiile din industria de apărare, monitorizate mai strict
Ministerul Economiei propune reorganizarea companiei naționale Romarm într-un holding industrial integrat, cu activitățile grupate pe clustere specializate, precum producția de armament, industria navală și cercetarea. Noua structură ar urma să funcționeze în sistem dualist, cu un consiliu de supraveghere și un directorat, obiectivul declarat fiind eficientizarea activității și reducerea influenței politice asupra conducerii. Propunerea face […]