Internetul, infrastructura pe care se sprijină o mare parte din activitatea economică, administrația publică și comunicarea globală, depinde în continuare de numeroase componente software dezvoltate și întreținute de comunități de programatori, fundații non-profit și voluntari. Odată cu dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale, acest model începe însă să-și arate limitele: instrumentele AI pot identifica vulnerabilități ascunse în codul vechi și le pot ajuta pe persoanele rău intenționate să le exploateze într-un ritm pe care echipele de mentenanță nu îl mai pot gestiona cu ușurință.
Un șir de incidente recente a readus în atenție fragilitatea infrastructurii digitale. Potrivit informațiilor publicate de Politico, serviciile interne ale instituțiilor Uniunii Europene au fost dezactivate în urma unui atac cibernetic major facilitat de inteligența artificială. Episodul a venit după întreruperi care au afectat birouri de securitate națională din SUA, autoritatea federală americană pentru aviație, servicii globale ale Microsoft și sisteme conectate la internet utilizate de frigiderele unor supermarketuri europene. Autoritățile și specialiștii în securitate cibernetică leagă această instabilitate de capacitatea tot mai mare a instrumentelor AI de a descoperi vulnerabilități în programe existente și de a facilita exploatarea lor. În acest context, organizațiile care gestionează componente esențiale ale web-ului avertizează că resursele umane și financiare disponibile sunt insuficiente.
De la începuturile internetului, numeroase tehnologii fundamentale au fost dezvoltate în cadrul unor comunități deschise, în care programatorii au contribuit voluntar la proiecte ale căror rezultate au devenit ulterior disponibile pentru întreaga industrie. Unele dintre aceste instrumente, create în anii 1990, continuă să susțină platforme și servicii utilizate la scară globală.
Problema este că responsabilitatea pentru întreținerea lor a rămas adesea concentrată în mâinile unui număr redus de specialiști. Robin Bender Ginn, director executiv al OpenJS Foundation, organizație care se ocupă de ecosistemul JavaScript, unul dintre cele mai răspândite limbaje de programare, spune că presiunea asupra echipelor a devenit extrem de mare.
„Suntem pe puteri”, a declarat aceasta, explicând că situația îi provoacă îngrijorări constante.
Un exemplu relevant este PHP, limbaj de programare utilizat, potrivit articolului, la baza a aproximativ 70% din web. Luna trecută, agențiile de securitate cibernetică au avertizat asupra unor vulnerabilități importante identificate în acest limbaj. În aceeași perioadă, atenția specialiștilor s-a îndreptat și către Java și NGINX, alte tehnologii utilizate pe scară largă.
Helmut Reisinger, directorul executiv european al Palo Alto Networks, a afirmat că numărul incidentelor înregistrate de companie este de aproximativ zece ori mai mare decât în urmă cu patru luni. În opinia sa, succesiunea de atacuri și avertismente din ultima lună ar putea deveni o caracteristică obișnuită a mediului digital.
Dimensiunea redusă a echipelor care întrețin aceste tehnologii este ilustrată de Fundația PHP. Înființată în 2021, deși limbajul există încă de la începutul anilor 1990, organizația are numai doi angajați și 13 contractori. Nils Adermann, membru al consiliului de administrație, consideră că dependența de atât de puțini oameni pentru o componentă importantă a infrastructurii digitale reprezintă un risc evident. El a explicat că dezvoltatorii care contribuie ani la rând la proiecte open-source ajung uneori să se retragă atunci când își întemeiază o familie sau nu mai au timp să lucreze în afara programului profesional. În cazul recentelor remedieri PHP, una dintre persoanele implicate în publicarea actualizărilor avea programată o procedură medicală și nu a putut participa. Echipa a fost nevoită să găsească rapid pe altcineva capabil să preia responsabilitatea.
Fundația PHP nu este singura organizație care încearcă să protejeze și să întrețină software-ul utilizat de milioane de aplicații. Fundația Linux, Python Software Foundation și OpenJS Foundation au roluri similare în ecosistemele pe care le coordonează. Aceste organizații se bazează, de regulă, pe granturi publice și donații din partea companiilor de tehnologie. Banii le permit să angajeze personal permanent și să organizeze audituri de securitate, reducând dependența de voluntari care nu pot garanta disponibilitatea permanentă.
Companiile din industria tehnologică au motive directe să susțină astfel de proiecte, deoarece propriile produse și servicii folosesc numeroase componente open-source. Printre beneficiarii acestor tehnologii se numără platforme și servicii precum Android, Spotify, Etsy și Wikipedia. Facebook a fost, de asemenea, construit inițial folosind PHP.
Anthropic, OpenAI, Google și Microsoft s-au asociat pentru a sprijini Alpha Omega, un proiect al Fundației Linux care finanțează activități de securitate pentru software-ul open-source. Potrivit lui Adermann, sprijinul acestui proiect a contribuit la identificarea și remedierea completă a vulnerabilităților PHP.
Un alt finanțator important este Agenția Suverană de Tehnologie din Germania. Instituția a investit 205.000 de euro în PHP în perioada 2023-2024 și a alocat încă 223.680 de euro pentru intervalul 2025-2026, potrivit purtătorului său de cuvânt, Powen Shiah.
Germania tratează aceste finanțări ca investiții în infrastructură critică, nu doar ca donații. Shiah a explicat că îmbunătățirea unei singure componente fundamentale poate consolida mii de aplicații și companii care depind de aceasta.
Cu toate acestea, finanțarea disponibilă rămâne redusă în raport cu importanța și amploarea infrastructurii întreținute. Banii sunt împărțiți între numeroase organizații, iar contribuțiile companiilor private pot fluctua în funcție de prioritățile lor comerciale. Unele firme își reduc sau își retrag sprijinul atunci când interesul pentru un anumit proiect scade.
Adermann estimează că numai o mică parte dintre companiile care folosesc PHP contribuie financiar la întreținerea acestuia. El susține că firmele obțin venituri de sute de miliarde anual folosind această tehnologie, fără ca beneficiile economice să se reflecte în contribuții comparabile pentru susținerea infrastructurii.
Pe lângă vulnerabilitățile reale, dezvoltatorii open-source se confruntă cu o altă problemă: volumul tot mai mare de rapoarte generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Unele semnalează probleme autentice, însă altele sunt false sau exagerează gravitatea unor deficiențe.
Ginn spune că rapoartele privind vulnerabilitățile descoperite de AI sunt adesea foarte lungi, ceea ce complică activitatea echipelor care trebuie să le analizeze și să stabilească dacă necesită intervenții.
Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), a confirmat că instituția observă un fenomen similar, inclusiv în ceea ce privește rezultatele fals pozitive. ENISA pregătește o listă cu cele mai importante componente open-source care trebuie securizate, prin implicarea unor specialiști calificați sau prin utilizarea unor modele și instrumente de inteligență artificială.
Uniunea Europeană are și o strategie dedicată software-ului open-source, inclusiv în contextul obiectivului de reducere a dependenței de tehnologia americană. Totuși, aceste planuri au fost concepute înainte ca noile capacități AI să schimbe atât de rapid peisajul securității cibernetice.
Unii finanțatori speră că incidentele recente vor determina guvernele și companiile să acorde mai multă atenție infrastructurii open-source. Shiah consideră că organizațiile trebuie să înțeleagă că securitatea propriilor sisteme depinde și de investițiile în componentele fundamentale pe care le utilizează.
Robin Bender Ginn a avertizat, la rândul său, că finanțarea se îndreaptă tot mai mult către fundații open-source concentrate pe inteligența artificială. Ea a menționat că o companie importantă din industria tehnologică a renunțat recent la statutul de membru de top al OpenJS Foundation, Microsoft rămânând singura companie la acel nivel.
Pentru Adermann, perspectiva unei schimbări rapide rămâne incertă. Deși vulnerabilitățile PHP nu au provocat, în cele din urmă, un scenariu catastrofal, deoarece numeroase organizații și-au actualizat sau și-au oprit sistemele, iar unele defecte s-au dovedit mai dificil de exploatat decât se anticipase, problema de fond persistă.
„Sunt puțin pesimist”, a spus acesta, exprimându-și teama că organizațiile și companiile nu vor considera situația suficient de importantă pentru a acționa.