Prima pagină » Economia României și-a pierdut o parte din motoarele tradiționale de creștere. Consumul și industria trag PIB-ul în jos

Economia României și-a pierdut o parte din motoarele tradiționale de creștere. Consumul și industria trag PIB-ul în jos

Economia României și-a pierdut o parte din motoarele tradiționale de creștere. Consumul și industria trag PIB-ul în jos
Fotografii: Shutterstock

Datele privind evoluția economiei în primul semestru al anului indică o pierdere importantă de ritm, în condițiile în care consumul populației s-a redus, industria s-a contractat, iar activitatea din comerț, transporturi și HoReCa a scăzut, consideră Florin Jianu, președintele IMM România.

Potrivit acestuia, rezultatele sunt cu atât mai îngrijorătoare pentru întreprinderile mici și mijlocii, care resimt direct diminuarea cererii interne prin scăderea cifrei de afaceri și prin dificultăți mai mari în finanțarea investițiilor.

Consumul gospodăriilor, principala presiune asupra economiei

„Datele din primul semestru al anului arată o economie care și-a pierdut o parte importantă din motoarele tradiționale de creștere. Consumul populației scade, industria se contractă, iar comerțul, transporturile și sectorul HoReCa înregistrează o diminuare a activității”, a declarat Florin Jianu.

În primul semestru din 2026, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 2,5%, ceea ce a avut o contribuție negativă de 1,5 puncte procentuale la evoluția PIB.

Pentru IMM-uri, evoluția consumului este esențială, în condițiile în care numeroase companii mici și mijlocii activează în comerț și servicii și depind în mod direct de cererea internă.

Jianu avertizează că introducerea unor noi taxe sau obligații fiscale într-un moment în care economia încetinește ar putea amplifica presiunile asupra mediului privat.

„Într-o economie care scade cu 0,7% în primul semestru și în care consumul gospodăriilor se reduce cu 2,5%, introducerea unor noi poveri fiscale asupra mediului privat ar avea efectul de a accentua încetinirea economică”, a subliniat președintele IMM România.

Investițiile și construcțiile, printre puținele evoluții pozitive

În analiza organizației, investițiile și construcțiile reprezintă principalele elemente favorabile din datele privind PIB-ul și indică importanța menținerii unui cadru care să încurajeze investițiile private.

IMM România susține că dinamica investițiilor trebuie protejată, mai ales într-o perioadă în care consumul intern și activitatea unor sectoare importante se află în recul.

„Avem nevoie de măsuri care să stimuleze competitivitatea, investițiile și consumul, nu de măsuri care retrag suplimentar resurse din economie”, a transmis Jianu.

Ce măsuri solicită IMM România

Reprezentanții IMM România cer, în primul rând, menținerea unui cadru fiscal predictibil și evitarea unor noi sarcini fiscale care ar putea reduce capacitatea companiilor de a investi.

Organizația consideră necesară și accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR și prin fondurile europene, precum și susținerea investițiilor productive realizate de întreprinderile mici și mijlocii.

O altă prioritate indicată de IMM România este reducerea poverii administrative suportate de companii, astfel încât resursele acestora să poată fi orientate către dezvoltare, investiții și crearea de locuri de muncă.

PIB-ul a scăzut cu 0,7% în primul semestru

Datele provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică arată că PIB-ul României a rămas nemodificat în trimestrul al doilea față de primele trei luni ale anului, pe seria ajustată sezonier.

Comparativ cu trimestrul II din 2025, economia a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier.

În primul semestru, PIB-ul s-a diminuat cu 0,7% față de aceeași perioadă din 2025 pe seria brută, în timp ce pe seria ajustată sezonier reducerea a fost de 1,6%.

Pentru mediul de afaceri, datele confirmă astfel un context economic dificil, în care reducerea consumului se suprapune peste slăbiciunea industriei și scăderea activității din mai multe sectoare dependente de cererea internă.

În opinia lui Florin Jianu, răspunsul economic trebuie să se concentreze pe investiții, competitivitate și susținerea companiilor, în locul unor măsuri fiscale care ar putea diminua și mai mult resursele disponibile în economie.

Alte articole importante
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Bursa de Valori București a încheiat ședința în scădere. Indicele BET s-a depreciat cu 0,76%
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi pe teritoriu negativ, majoritatea indicilor principali înregistrând scăderi. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a coborât cu 0,76%, până la 35.018 puncte, în timp ce BET-BK, reper utilizat pentru evaluarea performanței fondurilor de investiții în acțiuni, a […]
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a crescut cu 235% în cinci ani, cea mai mare performanță din Europa Centrală și de Est
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat o apreciere de 235% în ultimii cinci ani, obținând cea mai mare creștere dintre piețele de capital din Europa Centrală și de Est. În paralel, interesul românilor pentru investiții financiare s-a intensificat, numărul conturilor de investiții ajungând la 325.000 la jumătatea anului 2026, comparativ cu numai 53.000 în […]
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Economie mondială
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția strategică în Arctica, pe fondul accelerării schimbărilor climatice și al intensificării competiției internaționale pentru accesul la noi rute comerciale și la resurse naturale. Regiunea, considerată mult timp în primul rând o prioritate de mediu, capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea europeană, transportul maritim și aprovizionarea […]
Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători
Macroeconomie
Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători
Parlamentul European a aprobat, în ședința plenară din 20 octombrie, acordul privind consolidarea aplicării drepturilor pasagerilor în Uniunea Europeană. Textul rezultat în urma negocierilor dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană urmărește să clarifice responsabilitățile operatorilor, să simplifice procedurile de rambursare și compensare și să îmbunătățească informarea călătorilor, indiferent de mijlocul de transport utilizat. […]
Majorarea taxelor nu mai poate susține singură reducerea deficitului bugetar: România are nevoie de o colectare mai eficientă și de cheltuieli publice mai bine controlate
Macroeconomie
Majorarea taxelor nu mai poate susține singură reducerea deficitului bugetar: România are nevoie de o colectare mai eficientă și de cheltuieli publice mai bine controlate
Creșterea taxelor pentru reducerea deficitului bugetar își atinge limitele, în condițiile în care atât companiile, cât și populația resimt efectele fiscalității mai ridicate, iar perspectivele economice ale României se deteriorează. Economia ar urma să înregistreze un avans de numai 0,7% în acest an, ceea ce impune identificarea unor soluții care să permită continuarea consolidării bugetare […]
Fitch menține ratingul Romgaz la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în așteptarea dezvoltării proiectului Neptun Deep
Companii
Fitch menține ratingul Romgaz la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în așteptarea dezvoltării proiectului Neptun Deep
Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat miercuri ratingul de credit al Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz S.A. la nivelul „BBB-”, echivalent cu „BBB minus”, menținând totodată perspectiva negativă. Calificativul este similar celui acordat României pentru datoria suverană și reflectă atât punctele forte ale companiei, cât și vulnerabilitățile care îi pot influența […]