PIB-ul României a scăzut cu 0,7% în primul semestru. Consumul gospodăriilor a tras economia în jos

Economia României a înregistrat o contracție în prima jumătate a anului 2026, Produsul Intern Brut scăzând cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul al doilea, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut pe seria brută, respectiv cu 2% mai mic pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu primul trimestru, economia s-a menținut însă la același nivel după ajustarea sezonieră.

PIB de peste 1.000 de miliarde de lei

PIB-ul estimat pentru trimestrul al doilea din 2026 a ajuns la 521,099 miliarde de lei la prețuri curente, pe seria ajustată sezonier. Pentru primul semestru, valoarea a fost de 1.023,031 miliarde de lei.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Pe seria brută, PIB-ul trimestrului al doilea a fost estimat la 494,446 miliarde de lei, în timp ce pentru primele șase luni valoarea s-a ridicat la 900,354 miliarde de lei.

INS precizează că datele ajustate sezonier nu au suferit modificări semnificative față de estimarea „semnal” publicată pe 14 august.

Construcțiile și serviciile au susținut economia

Printre domeniile care au avut contribuții pozitive s-au numărat construcțiile, cu un aport de 0,7% la evoluția PIB. Sectorul reprezintă 6,2% din formarea produsului intern brut, iar volumul activității a crescut cu 12,3% în primul semestru.

Activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile produselor de uz casnic și alte servicii au contribuit cu 0,4%, după o creștere a volumului de activitate de 11,7%. Aceste domenii au o pondere de 4,3% în PIB.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au adus, la rândul lor, o contribuție pozitivă de 0,1%, pe fondul unui avans de 3,5% al activității.
O contribuție suplimentară, de 0,3%, a venit din partea impozitelor nete pe produs, al căror volum a crescut cu 2,5%.

Comerțul și industria au apăsat asupra PIB

Cea mai importantă contribuție negativă a provenit din comerț, transport, depozitare, hoteluri și restaurante. Sectorul, care reprezintă 21,6% din formarea PIB, a avut o contribuție de minus 0,9%, în condițiile în care volumul activității s-a redus cu 3,9%.

Industria, cu o pondere de 16% în PIB, a contribuit negativ cu 0,5%, după o scădere de 2,9% a volumului de activitate.

Informațiile și comunicațiile au avut o contribuție negativă de 0,3%, în condițiile unei reduceri de 3,5% a activității. Tranzacțiile imobiliare au tras, de asemenea, în jos economia, cu un aport de minus 0,3%, după o scădere de 4,5%.

Sectorul administrației publice, apărării, asigurărilor sociale, educației, sănătății și asistenței sociale a avut o contribuție negativă de 0,2%, volumul activității diminuându-se cu 1,7%.

Intermedierile financiare și asigurările au crescut cu 1,2%, însă nu au avut o contribuție suficientă pentru a influența pozitiv evoluția PIB. Nici activitățile profesionale, științifice și tehnice, serviciile administrative și cele suport, care au scăzut cu 0,6%, nu au contribuit la creșterea economică.

Consumul populației, principalul factor negativ

Din perspectiva utilizării PIB, principala problemă a fost reducerea consumului gospodăriilor. Cheltuiala pentru consumul final al populației a scăzut cu 2,5% în termeni reali și a avut o contribuție negativă de 1,5% la evoluția PIB.

În schimb, investițiile au avut o evoluție puternică. Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9%, contribuind cu 2,4% la modificarea PIB.

Și consumul administrației publice a avut o evoluție pozitivă. Consumul individual al administrațiilor publice a crescut cu 1,7%, cu o contribuție de 0,1%, în timp ce consumul colectiv efectiv a avansat cu 6%, contribuind cu 0,6%.

Importurile au crescut mai repede decât exporturile

Comerțul exterior a avut, în schimb, o contribuție negativă de 0,1% la evoluția PIB. Importurile de bunuri și servicii au crescut cu 1,6% în primul semestru, în timp ce exporturile au avansat cu numai 1,3%.

Datele INS conturează astfel o economie în care investițiile și construcțiile au continuat să ofere sprijin, dar nu au reușit să compenseze integral scăderea consumului populației și contracția unor sectoare importante, precum comerțul și industria.