Inflația din România a urcat la 6,6% în septembrie, după trei luni de scădere. Chiriile s-au scumpit cu 39,5%, iar motorina cu 37,6%

Inflația anuală din România a revenit pe creștere în septembrie 2026, ajungând la 6,61%, față de 6,17% în august, după trei luni de scădere, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Prețurile de consum au crescut cu 0,77% într-o singură lună, iar avansul cumulat de la începutul anului a ajuns la 5,4%. În ultimele 12 luni, rata medie a inflației s-a situat la 9,2%, semn că presiunile asupra bugetelor gospodăriilor rămân ridicate.

Cele mai mari creșteri anuale de prețuri s-au înregistrat în sectorul serviciilor, unde tarifele au avansat în medie cu 11,12%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce prețurile alimentelor au crescut cu 3%. În interiorul acestor categorii, unele produse și servicii au înregistrat majorări mult peste media generală: chiriile au fost mai scumpe cu 39,46%, motorina cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%. Evoluția vine după ce premierul Ilie Bolojan indicase la începutul anului o țintă orientativă de inflație de 4-4,5% și afirmase că efectele măsurilor de ajustare bugetară ar urma să devină mai vizibile în a doua jumătate a lui 2026. Datele din septembrie arată însă că inflația anuală a accelerat din nou, iar ritmul scumpirilor rămâne peste nivelul anticipat de autorități la începutul anului.

Inflația anuală a crescut, iar prețurile au avansat cu 5,4% de la începutul anului

Potrivit INS, indicele prețurilor de consum din septembrie 2026 a fost de 100,77% față de august, ceea ce înseamnă o creștere lunară de 0,77%. Comparativ cu decembrie 2025, prețurile au urcat cu 5,4%, iar rata anuală, calculată prin raportare la septembrie 2025, a ajuns la 6,61%.

UE pregătește plafonarea importurilor de mașini hibride din China la 350.000 de unități pe an, pentru a proteja industria europeană

11:47

România va avea una dintre cele mai slabe evoluții economice din Europa în 2026. FMI anticipează o contracție de 0,5% și o inflație de 8,2%

10:37

Este importantă diferența dintre acești indicatori. Inflația anuală de 6,61% arată cât au crescut prețurile față de aceeași lună a anului trecut. Rata cumulată de 5,4% măsoară scumpirile de la începutul lui 2026, iar media de 9,2% compară evoluția prețurilor din ultimele 12 luni cu cea din precedentele 12 luni.

Prin urmare, rata anuală de 6,61% nu înseamnă că prețurile au scăzut sau că nivelul general al costului vieții a revenit la cel de anul trecut. Ea indică doar că ritmul anual al scumpirilor este mai redus decât în urmă cu un an. În septembrie, prețurile au continuat să crească, iar revenirea inflației anuale pe o traiectorie ascendentă arată că procesul de temperare a scumpirilor rămâne fragil.

Pentru consumatori, efectul se vede în bugetele lunare: chiar dacă anumite categorii se ieftinesc, majorările la chirii, combustibili și servicii pot absorbi o parte importantă din veniturile disponibile. Impactul diferă însă în funcție de structura cheltuielilor fiecărei gospodării.

Chiriile și carburanții conduc clasamentul scumpirilor

În septembrie, cele mai mari creșteri anuale de prețuri s-au înregistrat la chirii și carburanți. Chiriile au fost mai scumpe cu 39,46% față de aceeași lună din 2025, motorina cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%, potrivit datelor INS. Aceste majorări depășesc cu mult rata generală a inflației și evidențiază diferențele mari dintre evoluția prețurilor în diverse sectoare.

Creșterea prețurilor la combustibili afectează direct șoferii și companiile de transport. În plus, carburantul este un cost pentru numeroase activități economice, de la distribuția mărfurilor până la agricultură și servicii. În funcție de condițiile de piață, o parte din aceste costuri se poate transmite ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor.

În cazul chiriilor, majorarea anuală de aproape 40% reprezintă una dintre cele mai accentuate scumpiri din statistica lunară. Efectul este important pentru persoanele care locuiesc cu chirie, în special în zonele urbane în care locuința reprezintă o parte semnificativă a cheltuielilor lunare.

Alte creșteri notabile din categoria serviciilor au fost consemnate la tarifele pentru apă, canalizare și salubritate, care au avansat cu 14,11%, și la abonamentele de televiziune, cu 14,02%. Energia termică s-a scumpit cu 10,70%, iar serviciile de asistență medicală cu 8,53%. Reparațiile auto au înregistrat o creștere de 8,89%, în timp ce serviciile de restaurante și cafenele au fost mai scumpe cu 6,14%.

Aceste evoluții explică de ce inflația resimțită de consumatori poate fi diferită de media publicată de INS. Gospodăriile care cheltuiesc o proporție mai mare din venituri pe chirie, transport sau servicii pot resimți o presiune mai mare decât sugerează indicatorul general.

Serviciile se scumpesc cel mai rapid, cu un avans anual de 11,12%

Dintre cele trei mari categorii urmărite de INS, serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 11,12%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, iar mărfurile alimentare cu 3%. Diferența arată că presiunile inflaționiste nu sunt distribuite uniform în economie.

Pe lângă chirii și utilități, majorări au fost înregistrate la serviciile de reparații auto, igienă și cosmetică, reparații de încălțăminte și îmbrăcăminte și asistență medicală. Tarifele transportului rutier au crescut cu 8,58%, cele ale transportului urban cu 2,46%, iar serviciile poștale s-au scumpit cu 9,32%.

Serviciile de cazare la hotel au înregistrat o creștere anuală de 3,47%, iar restaurantele și cafenelele au avut tarife mai mari cu 6,14%. În cazul serviciilor aeriene, prețurile au fost cu 1,32% peste nivelul din septembrie 2025, dar au scăzut cu aproximativ 14% față de august 2026.

Evoluția serviciilor este relevantă pentru dinamica inflației, deoarece acestea includ cheltuieli recurente pentru gospodării și costuri operaționale pentru companii. Majorările din acest sector pot menține inflația la un nivel ridicat chiar și atunci când prețurile unor produse alimentare sau nealimentare cresc mai lent.

Cafeaua și ouăle, printre cele mai scumpe alimente față de anul trecut

În categoria alimentelor, creșterea medie anuală a fost de 3%, însă mai multe produse au avut majorări semnificative. Cafeaua s-a scumpit cu 13,78% față de septembrie 2025, ouăle cu 10,84%, carnea de bovine cu 8,5%, iar uleiul comestibil cu 7,62%. Laptele de vacă a înregistrat o creștere de 7,56%.

Prețurile cărnii de porc și de pasăre au crescut fiecare cu 3,34%, în timp ce peștele proaspăt s-a scumpit cu 5,44%. Pâinea a avut un preț cu 4,79% mai mare decât în urmă cu un an, iar telemeaua de vacă s-a scumpit cu 3,75%.

Au existat însă și ieftiniri. Fructele proaspete au fost mai ieftine cu 16,69% față de septembrie 2025, cartofii cu 3,64%, făina cu 3,23%, mălaiul cu 3,42%, iar untul cu 0,96%.

Aceste scăderi au contribuit la limitarea creșterii medii a prețurilor alimentare, dar nu anulează scumpirile din alte categorii. Pentru gospodării, efectul final depinde de produsele cumpărate și de ponderea fiecărei categorii în bugetul lunar.

Energia și eliminarea plafonării continuă să influențeze comparațiile anuale

La mărfurile nealimentare, pe lângă carburanți, INS a raportat majorări de 10,70% la energia termică, 7% la tricotaje, 6,36% la cărți, ziare și reviste și 6,25% la detergenți. Produsele din tutun și țigările s-au scumpit cu 5,72%, articolele de igienă și cosmeticele cu 4,41%, iar medicamentele cu 1,9%. Prețul gazelor naturale a crescut cu 4,63% față de septembrie 2025.

În cazul energiei electrice, creșterea anuală a fost de 1,35%. INS precizează că în calculul inflației, începând cu august 2025, a fost luată în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. Pentru gazele naturale, plafonarea aplicată consumatorilor casnici a încetat la 1 aprilie 2026, fiind înlocuită cu un nou mecanism de protecție.

Modificările schemelor de sprijin pot influența comparațiile anuale, deoarece prețurile dintr-o perioadă sunt raportate la nivelurile din aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, prețurile efective suportate de consumatori depind de tarife, contracte și de mecanismele de protecție aplicabile fiecărei categorii.

Inflația rămâne peste țintele avansate la începutul anului

Datele publicate în septembrie readuc în discuție estimările formulate la începutul anului de premierul Ilie Bolojan. În ianuarie, acesta indica o țintă orientativă de inflație de 4-4,5% pentru 2026, iar în februarie a vorbit despre o inflație de 4% la sfârșitul anului. Premierul susținea, de asemenea, că efectele măsurilor de ajustare bugetară urmau să devină mai vizibile în a doua jumătate a anului.

Evoluția efectivă a prețurilor arată că inflația anuală a urcat din nou în septembrie, la 6,61%, cu peste două puncte procentuale peste intervalul de 4-4,5% menționat în ianuarie. Comparația trebuie făcută însă cu atenție: ținta indicată de premier era o estimare privind evoluția viitoare, în timp ce cifra publicată de INS reprezintă rezultatul statistic pentru luna septembrie.

Prognozele Băncii Naționale a României au fost, la rândul lor, revizuite în sus. În august, BNR a majorat estimarea pentru inflația de la sfârșitul lui 2026 de la 5,5% la 6,1%. Rata anuală de 6,61% din septembrie depășește deja această prognoză, deși indicatorul pentru o singură lună nu determină automat nivelul inflației la finalul anului.

Majorările de taxe și accize, modificările schemelor de sprijin pentru energie și scumpirea carburanților au contribuit la presiunile asupra prețurilor. În același timp, evoluția petrolului și a altor materii prime, precum și tensiunile geopolitice, pot influența costurile din economie. Datele INS nu atribuie însă fiecărui factor o contribuție exactă la rata totală a inflației.

Ce urmează pentru prețuri și pentru puterea de cumpărare

Revenirea inflației pe creștere în septembrie arată că temperarea scumpirilor nu este încă stabilă. Prețurile au crescut cu 5,4% de la începutul anului, iar media inflației din ultimele 12 luni a ajuns la 9,2%. În același timp, scumpirile foarte mari la chirii și carburanți

arată că anumite cheltuieli pot pune presiuni disproporționate asupra bugetelor gospodăriilor.

Pentru companii, creșterea costurilor cu energia, transportul și serviciile poate influența marjele și prețurile finale. Capacitatea firmelor de a transfera aceste costuri către clienți depinde de concurență, de cerere și de evoluția veniturilor consumatorilor.

Pentru populație, o eventuală încetinire a inflației ar însemna că prețurile cresc mai lent, nu că revin automat la nivelurile anterioare. Recuperarea puterii de cumpărare depinde de raportul dintre evoluția veniturilor și cea a prețurilor.