România va avea una dintre cele mai slabe evoluții economice din Europa în 2026. FMI anticipează o contracție de 0,5% și o inflație de 8,2%

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în jos perspectivele economiei României pentru 2026 și estimează acum o contracție a Produsului Intern Brut de 0,5%, față de o creștere de 0,7% anticipată în aprilie. Potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat marți, România și Irlanda, cu o scădere economică estimată la 1%, sunt singurele economii europene pentru care instituția prognozează o contracție în acest an. Revizuirea marchează o deteriorare semnificativă a perspectivelor economice ale României.

În octombrie 2025, FMI anticipa pentru 2026 o creștere economică de 1,4%, estimare redusă ulterior la 0,7% în primăvara acestui an și transformată acum într-o scădere a PIB-ului. Pentru 2027, Fondul estimează o revenire pe creștere, însă într-un ritm mai lent decât anticipa anterior. Prognoza mai slabă pentru România vine într-un context în care economia mondială continuă să crească, susținută în special de investițiile în inteligență artificială, dar este afectată de prețurile ridicate la energie și de tensiunile geopolitice. FMI avertizează că economiile care importă energie și beneficiază mai puțin de boom-ul tehnologic sunt mai vulnerabile la aceste șocuri.

PIB-ul României ar urma să scadă în 2026, înaintea unei reveniri în 2027

Conform noilor estimări, economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, în timp ce pentru anul viitor FMI prognozează o creștere de 2,2%. Estimarea pentru 2027 a fost, la rândul său, revizuită în jos, de la 2,5% în prognoza din aprilie.

Bursa de Valori București a început săptămâna pe minus. BET a pierdut 0,44%, iar Electrica a dominat tranzacțiile cu acțiuni

09:30

Nobelul pentru Economie 2026, câștigat de Robert Hall și Michael Woodford. Modelele lor ajută guvernele și băncile centrale să gestioneze crizele

15:24

Prin comparație, economia europeană în ansamblu ar urma să crească cu 1,4% în 2026 și cu 1,7% în 2027, potrivit datelor prezentate în raport. România se va situa astfel sub media regională, iar contracția anticipată o plasează printre economiile europene cu cele mai slabe perspective pentru acest an.

Prognoza FMI indică o deteriorare a activității economice pe termen scurt, urmată de o posibilă redresare în 2027. Revenirea estimată nu elimină însă presiunile cu care se confruntă economia, în condițiile în care inflația rămâne ridicată, deficitul extern se reduce lent, iar piața muncii este așteptată să se deterioreze în 2026.

Pentru companii, o economie în contracție poate însemna o cerere mai slabă pentru bunuri și servicii, în timp ce gospodăriile se confruntă cu scumpiri și cu incertitudini privind veniturile. Acestea sunt riscuri economice asociate unei astfel de evoluții, nu rezultate certe pentru fiecare sector sau categorie de consumatori.

Inflația va ajunge la o medie anuală de 8,2%

FMI și-a înrăutățit și estimările privind evoluția prețurilor de consum din România. Instituția anticipează o inflație medie anuală de 8,2% în 2026, față de 7,8% în prognoza din aprilie. Pentru 2027, estimarea a fost majorată de la 3,9% la 4,1%.

Nivelul anticipat pentru acest an arată că presiunile asupra prețurilor vor rămâne puternice, chiar dacă economia este așteptată să se contracte. Combinația dintre creșterea economică negativă și inflația ridicată complică revenirea consumului și planificarea investițiilor, întrucât firmele și populația trebuie să facă față simultan unei activități economice mai slabe și unor costuri mai mari.

Pentru gospodării, inflația erodează puterea de cumpărare atunci când veniturile nu cresc în același ritm cu prețurile. Pentru companii, scumpirea energiei, a materiilor prime și a altor categorii de cheltuieli poate afecta marjele și deciziile privind extinderea activității.

FMI estimează că inflația se va tempera în 2027, dar ritmul de reducere va fi mai lent decât se anticipa în primăvară. O medie anuală de 4,1% ar însemna o încetinire a scumpirilor, nu revenirea generală a prețurilor la nivelurile anterioare.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat

Perspectivele privind dezechilibrul extern al României s-au deteriorat, de asemenea, în noul raport al FMI. Instituția estimează că deficitul de cont curent se va reduce la 7% din PIB în 2026, față de 6,8% din PIB în prognoza din aprilie.

Pentru 2027, FMI anticipează un deficit de 6,7% din PIB, comparativ cu estimarea anterioară de 6,2%. Prin urmare, ajustarea dezechilibrului extern ar urma să fie mai lentă decât se estima în primăvară.

Deficitul de cont curent reflectă diferența dintre veniturile și plățile unei economii în relația cu restul lumii, incluzând schimburile de bunuri și servicii, veniturile și transferurile curente. Un deficit ridicat indică faptul că economia cheltuiește, în relația cu exteriorul, mai mult decât încasează prin aceste fluxuri.

Reducerea deficitului este importantă pentru diminuarea vulnerabilităților externe, însă o ajustare rapidă poate avea costuri dacă este determinată în principal de comprimarea consumului și a importurilor, în locul creșterii exporturilor și a competitivității. Noile estimări ale FMI arată că România va continua să aibă nevoie de o corectare a dezechilibrelor externe, chiar dacă ritmul acesteia rămâne incert.

Șomajul este așteptat să crească în 2026

Piața muncii ar urma să resimtă, la rândul său, încetinirea economiei. FMI prognozează o rată a șomajului de 6,5% în 2026, în creștere față de nivelul de 6,1% înregistrat în 2025.

Estimarea este mai pesimistă decât cea din aprilie, când instituția anticipa o ușoară scădere a șomajului, până la 6% în 2026. Pentru 2027, FMI menține perspectiva unei reduceri a ratei șomajului la 5,9%.

Creșterea estimată a șomajului este în concordanță cu perspectiva unei economii care se contractă în 2026. Într-un astfel de context, unele companii își pot amâna angajările sau își pot reduce costurile, în funcție de evoluția comenzilor și de presiunile asupra veniturilor.

Totuși, rata șomajului nu descrie singură întreaga situație a pieței muncii. Evoluția ocupării, a salariilor reale și a participării populației la activitatea economică va conta, de asemenea, pentru a evalua impactul încetinirii asupra gospodăriilor.

Economia mondială crește, dar avantajele sunt distribuite inegal

La nivel global, FMI a îmbunătățit ușor prognoza de creștere economică pentru 2026, la 3,1%, cu 0,1 puncte procentuale peste estimarea din iulie. Pentru 2025, creșterea este estimată la 3,5%, iar în 2027 economia mondială ar urma să avanseze cu 3,4%.

Fondul explică rezistența economiei mondiale prin mai mulți factori, între care investițiile puternice în inteligență artificială și performanța unor economii avansate și a unor producători importanți de tehnologie. Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,3% în 2026, în timp ce Taiwanul ar urma să avanseze cu 10,7%, iar Coreea de Sud cu 3,3%, potrivit estimărilor prezentate în materialul de bază.

În schimb, economiile emergente sunt expuse presiunilor generate de scumpirea hidrocarburilor, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Unele guverne încearcă să atenueze efectele asupra populației și companiilor prin subvenții, însă astfel de măsuri pot accentua presiunile asupra bugetelor publice.

Țările importatoare de energie care nu beneficiază în aceeași măsură de investițiile în inteligență artificială sunt deosebit de vulnerabile. În cazul lor, costurile mai mari cu energia pot afecta atât inflația, cât și consumul și competitivitatea firmelor.

FMI avertizează că rezistența demonstrată până acum de economia mondială este pusă la încercare de riscuri care pot împinge creșterea sub nivelul anticipat. Printre acestea se numără persistența conflictului din Orientul Mijlociu, noi scumpiri ale energiei și incertitudinile privind randamentele investițiilor în inteligență artificială.

Banca Mondială anticipează, de asemenea, o contracție a economiei românești

Prognoza FMI este similară cu cea publicată săptămâna trecută de Banca Mondială, care estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026. Instituția a asociat perspectiva negativă cu consolidarea fiscală și cu majorarea costurilor energiei.

Pentru perioada 2027–2028, Banca Mondială anticipează o redresare a creșterii economice la aproximativ 1,9%, susținută de recuperarea veniturilor reale și de încetinirea inflației, potrivit informațiilor prezentate în materialul inițial.