Inteligența artificială va provoca un cutremur pe piața muncii. Catalizator al progresului sau motiv de criză?

Transformarea adusă de inteligența artificială, în special de AI generativă, redesenează – cu o viteză uimitoare – harta pieței muncii globale. La summitul de acțiune pentru IA, organizat la Grand Palais din Paris, liderii mondiali, experți în tehnologie și reprezentanți ai societății civile au tras un semnal de alarmă: locurile de muncă ocupate de femei se află în linia întâi a automatizării.

Inteligența artificială va provoca un cutremur pe piața muncii. Conform studiilor „ştim că majoritatea locurilor de muncă ce vor fi automatizate vor fi locuri de muncă în care lucrează în mare parte femei”, a avertizat Gilbert Houngbo, directorul general al Organizației Internaționale a Muncii (ILO). Acesta a subliniat faptul că automatizarea, alimentată de IA, nu este doar o problemă tehnologică, ci una profund socială, care riscă să accentueze inegalități istorice și să destabilizeze echilibre fragile de pe piața muncii.

Inteligența Artificială între progres economic și nesiguranță comunitară

Deși se estimează că IA va contribui cu peste 15 trilioane de dolari la economia globală până în 2030 și va genera peste 130 de milioane de noi locuri de muncă, specialiștii atrag atenția că aceste joburi vor fi adesea mai prost plătite, mai precar protejate și vor necesita competențe complet noi.

Guvernul discută viitorul fiscalității cu marii investitori: Ilie Bolojan, consultări decisive cu Consiliul Investitorilor Străini

21:15

Ford și-a „măcelărit” mașinile electrice din cauza lui Trump

20:19

Pierderea locurilor de muncă nu este o consecință inevitabilă a progresului tehnologic, ci mai degrabă rezultatul unei pregătiri insuficiente pentru noile cerințe ale pieței. În lipsa unor investiții strategice în formare continuă și în sisteme de protecție socială adaptate, riscul ca tot mai mulți angajați să fie excluși din economia digitală devine tot mai ridicat.
Reconversia profesională și actualizarea competențelor sunt esențiale pentru ca tranziția către o piață a muncii automatizată să fie una incluzivă și echitabilă.

Pe măsură ce IA devine omniprezentă în economie – de la generative IA utilizată în redactarea de conținut, până la soluții predictive în finanțe sau securitate – temerile angajaților cresc. Potrivit celor mai recente date, peste 75% dintre lucrători se tem că vor fi înlocuiți de roboți sau algoritmi.
O transformare accelerată, dar inegală

Inteligența articială va reduce autonomia sau va ajunge să elimine complet anumite profesii odată cu evoluția și implementarea sa la scară largă.

„Oamenii care scriu pentru televiziune, oamenii care lucrează în call center, toţi aceşti oameni sunt extrem de îngrijoraţi că IA le va reduce autonomia sau îi va înlocui complet”, a declarat Christy Hoffman, secretar general al federaţiei sindicale internaţionale UNI Global Union.

AI are o viteză uluitoare de creștere

Datele economice susțin viteza uluitoare a acestei revoluții: industria IA are un ritm de creștere anual estimat la 37%, cu o valoare proiectată de peste 800 de miliarde de dolari până în 2030. În februarie 2024, investițiile globale în IA au atins 20 de miliarde de dolari, cu SUA și China în fruntea inovației.

Cu toate acestea, doar 37% dintre liderii de afaceri declară că își pregătesc activ angajații pentru această tranziție. Mai grav, aproximativ 25% dintre companii folosesc deja IA pentru a compensa lipsa forței de muncă, în loc să investească în formare.
Problemele ridicate de IA nu sunt doar economice. Etica, securitatea datelor și riscul ca algoritmii să perpetueze discriminări sunt pe agenda tuturor discuțiilor strategice. Diferențele de percepție între generații sunt semnificative: tinerii din generația Z sunt de cinci ori mai preocupați de implicațiile etice ale IA decât baby boomers.

Inteligența artificială factor de creștere sau catalizator al crizei

Summitul de la Paris a evidențiat o realitate duală: IA are potențialul de a revoluționa pozitiv economia și viața profesională, dar, fără intervenție politică, reglementare etică și investiții masive în educație, poate deveni o sursă de criză socială.
Avem nevoie de politici care să transforme teama în oportunitate, inechitatea în echilibru, iar algoritmul în aliat. Fără aceste direcții clare, IA nu va fi o revoluție a progresului, ci una a polarizării.

În final, marea provocare nu este să oprim valul IA, ci să învățăm să-l navigăm cu responsabilitate – pentru ca tehnologia să ne servească, nu să ne submineze.