Prima pagină » Moartea unui star pop zguduie industria de wellness din Grecia. Clinicile de longevitate intră sub lupa autorităților

Moartea unui star pop zguduie industria de wellness din Grecia. Clinicile de longevitate intră sub lupa autorităților

Moartea unui star pop zguduie industria de wellness din Grecia. Clinicile de longevitate intră sub lupa autorităților
Fost manager Google avertizează: Studiile în Drept și Medicină ar putea deveni inutile în curând

Moartea neașteptată a unuia dintre cei mai cunoscuți cântăreți din Grecia a declanșat o dezbatere mult mai amplă decât circumstanțele unui caz medical individual. Industria de wellness, longevitate și întinerire, un sector care s-a dezvoltat rapid și a atras clienți dispuși să plătească pentru terapii prezentate drept soluții pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă, a ajuns sub presiunea autorităților.

Giorgos Mazonakis, în vârstă de 54 de ani, a murit la începutul lunii septembrie în urma unui atac de cord, în timp ce era supus unei proceduri de plasmafereză într-o clinică privată din centrul Atenei. Procedura este utilizată în medicină, între altele, pentru anumite afecțiuni autoimune, însă unele clinici de wellness o promovează și în cadrul unor programe de detoxifiere sau longevitate.

Ministrul grec al Sănătății, Adonis Georgiadis, a declarat că unitatea în care se afla artistul nu avea autorizația necesară pentru efectuarea procedurii respective. Cazul a mutat atenția asupra modului în care sunt controlate clinicile private și serviciile care se află la granița dintre medicina convențională și piața tot mai profitabilă a tratamentelor de wellness, scrie Politico.

Un interval de 87 de minute ridică întrebări

Circumstanțele morții lui Mazonakis au amplificat controversele. Potrivit informațiilor adunate de autoritățile judiciare și de poliție, ar fi existat un interval de 87 de minute între momentul în care cântărețul și-a pierdut cunoștința și apelarea serviciilor medicale de urgență.

Anchetatorii încearcă să stabilească ce s-a întâmplat în această perioadă și dacă reacția personalului clinicii a respectat procedurile medicale.

Un alt element care a provocat reacții puternice a fost constatarea potrivit căreia angajați ai clinicii ar fi efectuat căutări pe internet referitoare la metode de resuscitare de urgență.

Clinica funcționa într-o zonă exclusivistă din centrul Atenei și mai fusese în atenția Asociației Medicale din Atena. Organizația efectuase inspecții la unitate și aplicase anterior o amendă.

Cei doi medici aflați în centrul cazului se confruntă acum cu acuzații penale, printre acestea aflându-se și cea de omor cu posibilă intenție.

Ilias Theodoropoulos, unul dintre medicii vizați, susține că nu a participat direct la procedura efectuată asupra lui Mazonakis, explicând că artistul era pacientul soției sale. Ioanna Gaka, la rândul său, afirmă că a acționat în conformitate cu protocoalele medicale.

Procurorii au extins investigația și asupra Asociației Medicale din Atena, pentru a stabili dacă aceasta și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile privind inspecțiile, verificarea licențelor și gestionarea reclamațiilor.

Controalele au scos la iveală presupuse nereguli în sector

Moartea cântărețului a determinat o examinare mai atentă a întregii piețe private de wellness și servicii medicale conexe.

Autoritatea Națională pentru Transparență din Grecia a identificat în ultimele zile o serie de presupuse încălcări. Printre situațiile raportate se numără centre estetice în care erau efectuate transplanturi de păr fără prezența dermatologilor și bănci de celule stem care ar fi funcționat fără licențele necesare.

Au apărut, de asemenea, informații despre medici care ar fi emis rețete online fără examinarea fizică a pacienților și despre clinici care ar fi funcționat fără prezența unui medic.

Criticii sectorului susțin că dezvoltarea rapidă a serviciilor de longevitate, detoxifiere, echilibrare hormonală, terapii holistice și a altor proceduri insuficient standardizate a depășit capacitatea sistemului de reglementare de a controla piața.

Asociațiile profesionale și specialiștii cer acum reguli mai clare privind delimitarea serviciilor medicale de tratamentele de wellness și o supraveghere mai strictă a publicității prin care acestea sunt promovate.

Guvernul, acuzat de opoziție că a slăbit supravegherea

Scandalul a dobândit și o dimensiune politică. Partidele de opoziție și unii experți în sănătate critică guvernul condus de Noua Democrație pentru modul în care a organizat controlul sectorului privat de sănătate.

După venirea la putere în 2019, guvernul a desființat SEYYP, structura specializată de inspectori sanitari. Responsabilitățile de supraveghere au fost împărțite ulterior între asociațiile medicale locale și Autoritatea Națională pentru Transparență.

Partidul de stânga Elas susține că această reorganizare a produs un deficit de control.

„Șapte ani mai târziu, rezultatul este o diferență uriașă de supraveghere. Serviciile de sănătate au funcționat fără supraveghere sistematică”, a transmis formațiunea.

Ministrul Sănătății, Adonis Georgiadis, a declarat inițial că nu s-ar opune reînființării structurii specializate de control, însă ulterior poziția guvernamentală s-a modificat.

Adonis Georgiadis anunță reguli pentru industria longevității

Controversele îl vizează direct și pe ministrul Sănătății. Partidele de opoziție l-au acuzat în trecut de promovarea unor produse sau practici medicale controversate.

În perioada în care lucra pentru un canal grec de televiziune dedicat vânzărilor, Georgiadis a promovat așa-numitele „veste nanobionice”, despre care susținea că ar putea determina dispariția durerilor după câteva zile de utilizare.

Ministrul a revenit recent asupra episodului, calificând promovarea acelor produse drept „o greșeală a trecutului” și explicând că selecția lor fusese făcută din motive comerciale.

În calitate de ministru, Georgiadis a susținut dezvoltarea serviciilor private de sănătate. În 2025 a vizitat o clinică de longevitate din Attica și a pledat pentru investiții în acest domeniu, inclusiv pentru atragerea unei clientele cu venituri ridicate din Orientul Mijlociu. De asemenea, a vorbit public despre utilizarea unor servicii și produse precum transplantul de păr, botoxul sau cremele anti-îmbătrânire.

După scandalul provocat de moartea lui Mazonakis, ministrul a anunțat constituirea unui comitet care va avea sarcina de a construi un cadru instituțional mai clar pentru serviciile de longevitate, medicina regenerativă și procedurile medicale asociate.

„Nu voi interzice longevitatea în Grecia”, a declarat Georgiadis pentru postul public ERT.

Argumentul ministrului este că industria se dezvoltă rapid la nivel internațional, servicii similare fiind disponibile și în țări precum Germania, Emiratele Arabe Unite sau Turcia.

Grecia încearcă să controleze publicitatea medicală cu inteligență artificială

Guvernul pregătește și un instrument tehnologic pentru monitorizarea sectorului. Planul denumit „Medwatch” presupune utilizarea inteligenței artificiale pentru analizarea postărilor și reclamelor publicate de medici pe rețelele sociale și în alte medii.

Sistemul ar urma să identifice posibile încălcări ale regulilor aplicabile unităților medicale private și ale normelor privind publicitatea serviciilor medicale.

În paralel, autoritățile pregătesc utilizarea unui sistem bazat pe coduri QR, prin care publicul să poată verifica mai ușor dacă o clinică este autorizată.

Asociația Medicală Panelenică a cerut Ministerului Sănătății să aplice mai strict legislația existentă și să protejeze pacienții împotriva publicității înșelătoare referitoare la tratamente, proceduri și alte servicii medicale.

Experții avertizează că o licență nu garantează calitatea tratamentului

Elias Mossialos, directorul LSE Health, consideră că problema sistemului grec este însă mult mai profundă decât verificarea autorizațiilor.

Grecia fusese, în urmă cu mai bine de un deceniu, printre statele europene avansate în digitalizarea anumitor componente ale sistemului sanitar. În timpul reformelor economice din 2010-2011 au fost introduse prescripțiile electronice, o măsură considerată atunci inovatoare la nivel european. Modernizarea nu a continuat însă în același ritm.

„Dar sistemul s-a oprit acolo. Dosarele pacienților nu au ajuns niciodată la zi, iar infrastructura digitală care ar fi putut deveni coloana vertebrală a unui sistem modern de sănătate a rămas pe jumătate construită”, a declarat Mossialos.

Expertul atrage atenția și asupra lipsei unui mecanism sistematic pentru evaluarea calității serviciilor primite efectiv de pacienți și asupra absenței unei planificări pe termen lung a personalului medical.

Problema devine cu atât mai importantă într-o țară care se confruntă simultan cu îmbătrânirea și reducerea populației.

„Lipsesc elementele de bază: nu există un control sistematic al calității serviciilor pe care le primesc pacienții și nicio planificare pentru specialitățile și abilitățile de care țara va avea nevoie peste 10 ani, într-o populație care îmbătrânește și se micșorează în același timp”, a explicat acesta.

„Licențierea este o podea; calitatea este o altă întrebare”

Mossialos consideră utile instrumente precum Medwatch și verificarea clinicilor prin coduri QR, dar avertizează că acestea nu pot răspunde la problema fundamentală a calității actului medical.

„Medwatch și aplicația QR code răspund la o întrebare restrânsă: este o clinică licențiată și publicitatea ei este onestă”, spune directorul LSE Health.

O unitate poate avea documentele administrative necesare, dar acest lucru nu demonstrează automat că procedurile oferite sunt eficiente, că personalul este suficient pregătit pentru fiecare intervenție sau că pacienții beneficiază de standardele medicale adecvate.

„Acestea sunt lucruri rezonabile de verificat, dar nu spun nimic despre dacă îngrijirea din spatele ușii este bună. Licențierea este o podea; calitatea este o altă întrebare și este cea pe care Grecia nu a pus-o niciodată în serios”, a adăugat Mossialos.

Moartea lui Giorgos Mazonakis a transformat astfel o tragedie care îl privea pe unul dintre cei mai cunoscuți artiști greci într-o dezbatere națională despre limitele industriei wellness și responsabilitatea autorităților.

Alte articole importante
DNSC avertizează asupra unei noi fraude prin SMS: atacatorii cer plata unor presupuse datorii pentru parcare
Tehnologie
DNSC avertizează asupra unei noi fraude prin SMS: atacatorii cer plata unor presupuse datorii pentru parcare
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei campanii de phishing în care atacatorii folosesc identitatea TPARK pentru a-i determina pe șoferi să achite o presupusă datorie pentru parcare. Mesajele sunt transmise prin SMS și anunță existența unei sume neachitate, însoțită de amenințarea unor penalități dacă plata nu este făcută rapid. Utilizatorii sunt direcționați […]
Doar 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru. 29% ar avea nevoie de bani în plus
Doar 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru. 29% ar avea nevoie de bani în plus
Doar 17% dintre români consideră că ar avea economii suficiente pentru a acoperi consecințele financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, arată cea mai recentă cercetare sociologică realizată de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). În același timp, 29% dintre respondenți […]
Bursa de Valori București urcă puternic: BET a câștigat peste 4%, iar rulajul a ajuns la 156 milioane de lei
Bursa de Valori București urcă puternic: BET a câștigat peste 4%, iar rulajul a ajuns la 156 milioane de lei
Bursa de Valori București a început săptămâna cu o ședință de creșteri puternice, principalii indici consemnând avansuri de aproape 4% sau chiar peste acest nivel. Indicele BET, principalul barometru al pieței locale, a urcat cu 4,07%, până la 33.647,05 puncte, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor pe segmentul spot a ajuns la 156,02 milioane […]
România vrea să finanțeze până la finalul anului un hub deep-tech din fonduri de coeziune. Pîslaru: Trebuie să investim în tehnologie și competitivitate
Tehnologie
România vrea să finanțeze până la finalul anului un hub deep-tech din fonduri de coeziune. Pîslaru: Trebuie să investim în tehnologie și competitivitate
România își propune să asigure până la sfârșitul anului finanțarea pentru un hub dedicat tehnologiilor deep-tech, prin fonduri de coeziune, proiectul urmând să faciliteze conectarea ecosistemului românesc de startup-uri și inovare la instrumentele Consiliului European pentru Inovare (EIC), a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Propunerea a fost transmisă deja Comisiei […]
CFA România vede o creștere economică de cel mult 0,5% în 2027: România riscă să rămână în stagnare
Macroeconomie
CFA România vede o creștere economică de cel mult 0,5% în 2027: România riscă să rămână în stagnare
Economia României ar putea avansa cu numai 0-0,5% în 2027, într-un scenariu mult mai slab decât estimările de 1,8-2,5% din consensul de piață, consideră Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România. Economiștii CFA se așteaptă ca 2026 să se încheie cu o ușoară recesiune, iar anul viitor să aducă cel mult o revenire marginală a economiei. […]
Getica 95 cere din nou insolvența după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Furnizorul spune că pierde milioane de lei pe zi
Companii
Getica 95 cere din nou insolvența după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Furnizorul spune că pierde milioane de lei pe zi
Getica 95 Com, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică de pe piața concurențială din România, a solicitat deschiderea procedurii de insolvență, după ce oprirea reactoarelor de la Cernavodă și întreruperea livrărilor contractate de la Nuclearelectrica au dus la creșterea puternică a costurilor de achiziție. Compania, controlată de omul de afaceri Viorel Tudose, […]