Opt din zece români asociază schimbările climatice cu fenomenele meteo extreme. Încrederea în rezistența locuințelor a scăzut cu 10 puncte procentuale

Ponderea românilor care consideră că locuințele lor pot face față efectelor schimbărilor climatice a scăzut cu 10 puncte procentuale într-un singur an, până la 68%, potrivit unui studiu realizat de IRES la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

Furtunile puternice și valurile de căldură se află în fruntea fenomenelor despre care respondenții spun că le-au afectat locuințele în ultimii ani, fiecare fiind menționat de 30% dintre aceștia. Datele indică o preocupare tot mai mare pentru protejarea proprietăților și pentru reducerea pierderilor financiare provocate de evenimente meteorologice extreme.

Doar 68% cred că locuințele lor sunt pregătite

Aproximativ opt din zece români consideră că există o legătură directă între schimbările climatice și producerea fenomenelor meteorologice extreme, arată cea mai recentă cercetare sociologică realizată de IRES la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România. În paralel, proporția celor care își consideră locuințele pregătite să facă față efectelor schimbărilor climatice a coborât la 68%, cu 10 puncte procentuale sub nivelul din 2025.

BVB: Atacul cibernetic de la Depozitarul Central nu a afectat tranzacționarea. Bursa își continuă activitatea normal

14:22

Atac cibernetic la Depozitarul Central: datele personale ale utilizatorilor ar fi fost consultate, iar aplicația este indisponibilă. Ce măsuri trebuie să ia investitorii

10:58

Rezultatele sugerează că, pe măsură ce riscurile asociate fenomenelor meteo devin mai vizibile pentru populație, o parte dintre proprietari își reevaluează capacitatea locuințelor de a rezista unor astfel de evenimente. Totuși, procentul de 68% reflectă percepția respondenților asupra gradului de pregătire a propriilor locuințe și nu reprezintă o evaluare tehnică a rezistenței clădirilor.

Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, afirmă că fenomenele meteorologice extreme pot genera pagube importante și pot afecta stabilitatea financiară a familiilor. În opinia sa, scăderea încrederii în capacitatea locuințelor de a face față schimbărilor climatice evidențiază atât conștientizarea riscurilor, cât și necesitatea unor măsuri de prevenție și protecție prin asigurare.

Furtunile și valurile de căldură, principalele fenomene raportate

În rândul respondenților care declară că locuințele le-au fost afectate de schimbările climatice în ultimii ani, furtunile puternice și valurile de căldură au fost menționate fiecare de 30%. Inundațiile au fost indicate de 20% dintre participanți, în timp ce seceta a fost menționată de 13%.

Distribuția răspunsurilor arată că efectele resimțite de proprietari nu se limitează la un singur tip de eveniment. Furtunile pot deteriora acoperișurile și alte elemente ale clădirilor, inundațiile pot produce daune construcțiilor și bunurilor din interior, iar perioadele prelungite de căldură pot accentua nevoia de răcire și pot crește consumul de energie.

În cazul fiecărei locuințe, amploarea pagubelor depinde de caracteristicile clădirii, de expunerea la riscuri și de măsurile de protecție existente. De aceea, prevenția presupune atât întreținerea periodică a proprietății, cât și identificarea vulnerabilităților care pot fi reduse prin intervenții tehnice.

Reciclarea și reducerea consumului de energie, printre măsurile deja adoptate

Studiul IRES evidențiază și acțiunile pe care respondenții spun că le-au întreprins pentru a diminua impactul schimbărilor climatice. Reciclarea hârtiei, sticlei, plasticului și metalului este menționată de 71% dintre participanți, în timp ce 66% declară că și-au limitat consumul de energie electrică. Colectarea selectivă a deșeurilor este indicată de 65%.

În ceea ce privește utilizarea resurselor și îmbunătățirea eficienței locuințelor, 47% dintre respondenți spun că au redus consumul de apă, iar 44% au achiziționat electrocasnice cu un consum mai mic de energie. Izolarea termică a locuinței a fost menționată de 43%.

Aceste măsuri vizează în principal gestionarea resurselor și reducerea consumului. În funcție de tipul intervenției și de caracteristicile clădirii, unele pot contribui și la îmbunătățirea confortului interior în perioadele cu temperaturi ridicate sau scăzute.

Datele arată însă că acțiunile declarate de respondenți au ponderi diferite. Reciclarea și reducerea consumului de energie sunt menționate de aproximativ două treimi sau mai mult dintre participanți, în timp ce investițiile în eficiența energetică a locuințelor sunt raportate de procente mai mici.

Ce investiții ar face românii pentru a-și adapta locuințele

Participanții au fost întrebați și ce modificări ar lua în calcul pentru a-și pregăti locuințele în fața efectelor schimbărilor climatice. Cea mai frecventă opțiune, indicată de 35%, este instalarea unor pompe de căldură sau a unor sisteme de încălzire și răcire eficiente energetic ori bazate pe energie regenerabilă.

Alte 29% dintre respondenți ar opta pentru folosirea vopselelor naturale sau ecologice, iar 26% ar schimba amenajările interioare. Intervențiile structurale sau arhitecturale sunt menționate de 17%.

Aceste răspunsuri descriu intenții declarate, nu investiții deja realizate. În practică, decizia de a efectua lucrări depinde de bugetul disponibil, de starea clădirii și de tipul de risc pe care proprietarul urmărește să îl reducă.

Pentru adaptarea la fenomene meteo extreme, întreținerea regulată a clădirii rămâne o componentă importantă. Verificarea acoperișului, curățarea și întreținerea sistemelor de evacuare a apei și remedierea din timp a problemelor identificate pot contribui la limitarea unor pagube.

Alina Bărbulescu, coordonator al Secțiunii Asigurări Generale din cadrul UNSAR, a transmis că organizația încurajează transformarea preocupării față de schimbările climatice în măsuri concrete de prevenție, întreținere și protecție financiară.

PAD și polițele facultative acoperă riscuri diferite

În România, asigurarea obligatorie a locuinței, cunoscută sub denumirea de PAD, oferă protecție financiară, în limitele stabilite de lege, pentru pagubele produse de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren.

Pentru riscuri suplimentare, proprietarii pot încheia polițe facultative. În funcție de contract, acestea pot acoperi și bunurile din locuință, precum și evenimente precum furtunile, vijeliile, grindina sau incendiile. Riscurile incluse, limitele despăgubirilor, franșizele și excluderile diferă în funcție de polița aleasă, astfel că protecția efectivă trebuie verificată în condițiile contractuale.

Asigurarea nu înlocuiește măsurile de prevenție și nici nu garantează acoperirea tuturor pierderilor. Rolul ei este de a diminua impactul financiar al evenimentelor prevăzute în contract, în timp ce întreținerea și adaptarea locuinței urmăresc reducerea vulnerabilităților.

UNSAR derulează în luna octombrie campania „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi”, prin care promovează prevenirea riscurilor, pregătirea pentru situații neprevăzute și protecția financiară a locuinței.

Asigurătorii plătesc despăgubiri de 7,5 milioane de euro pe zi

Potrivit datelor comunicate de UNSAR, companiile de asigurări din România plătesc despăgubiri de aproximativ 7,5 milioane de euro în fiecare zi calendaristică. Suma se referă la despăgubirile achitate de asigurători și nu este prezentată ca fiind aferentă exclusiv daunelor provocate de schimbările climatice sau locuințelor.

Înființată în 1994, UNSAR reunește 23 de companii de asigurare și reasigurare, care dețin împreună peste 90% din piața locală de profil. Organizația reprezintă interesele asigurătorilor și reasigurătorilor și participă la demersuri privind cadrul legislativ și dezvoltarea industriei.