Consiliul Concurenței pregătește o nouă anchetă în sistemul bancar, mai amplă decât cea privind ROBOR. Verificările vizează Biroul de Credit

Consiliul Concurenței pregătește o nouă investigație care va viza mai multe bănci din România decât ancheta privind stabilirea ROBOR, de această dată verificările concentrându-se asupra modului în care funcționează sistemul de evaluare a clienților din Biroul de Credit. Autoritatea analizează dacă metodologia folosită pentru calcularea scorului poate descuraja clienții să solicite oferte de finanțare de la mai multe instituții sau să își mute creditul la o altă bancă.

Anunțul a fost făcut vineri de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a precizat că investigația este în pregătire și că verificările ar urma să fie încheiate la începutul anului 2027. În această etapă există suspiciuni, nu o concluzie privind încălcarea legislației concurenței.

Rezultatul: blocarea mobilității clienților?

Potrivit lui Chirițoiu, problema analizată este legată de efectul pe care îl poate avea metodologia Biroului de Credit asupra comportamentului consumatorilor. Sistemul permite băncilor să consulte informații despre istoricul de plată al solicitanților, astfel încât să poată identifica persoanele care nu și-au respectat obligațiile de rambursare.

Nuclearelectrica a început manevrele de pornire a Unității 2 de la Cernavodă

11:31

Datoria guvernamentală a crescut cu 25 de miliarde de lei în august și a ajuns la 61,1% din PIB

10:11

Schimbul de informații despre clienții cu întârzieri la plată este considerat normal și necesar pentru evaluarea riscului de creditare. Suspiciunea autorității privește însă situația în care un client care solicită oferte de la mai multe bănci poate fi penalizat în scorul său tocmai pentru că încearcă să compare condițiile de finanțare.

„Ne punem întrebarea dacă mecanismul nu are ca rezultat blocarea mobilității clienților”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

Suspiciuni privind penalizarea clienților care compară ofertele băncilor

Concret, autoritatea vrea să verifice dacă interogările efectuate de mai multe instituții financiare pentru același solicitant pot conduce la diminuarea scorului acestuia și, implicit, la îngreunarea accesului la credit.

Un asemenea mecanism ar putea afecta capacitatea consumatorilor de a negocia dobânzi și comisioane mai bune sau de a se muta de la o bancă la alta. Dacă solicitarea mai multor oferte conduce automat la o evaluare mai slabă a clientului, acesta ar putea fi descurajat să compare produsele disponibile pe piață.

Chirițoiu a subliniat însă că, în acest moment, autoritatea nu a stabilit existența unei încălcări a legii. Investigații similare au loc și în alte state, oficialul menționând exemple din Statele Unite și Polonia.

Noua anchetă va viza băncile membre ale Biroului de Credit. Președintele Consiliului Concurenței a precizat că sunt implicate mai multe instituții decât în investigația privind ROBOR și a confirmat că, în cazul constatării unor încălcări, pot fi aplicate sancțiuni.

Ancheta ROBOR s-a încheiat cu amenzi de 3,73 miliarde de lei

Noua investigație vine după sancționarea a zece bănci în dosarul privind coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. La 7 iunie 2026, Consiliul Concurenței a anunțat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro la cursul menționat la momentul respectiv.

Autoritatea a susținut că instituțiile financiare au încălcat normele de concurență prin coordonarea comportamentului în perioada fixingului ROBOR. Bogdan Chirițoiu a precizat atunci că decizia nu a vizat reglementările sau politicile generale din sectorul bancar, ci comportamentul băncilor în procesul de stabilire a indicatorului.

Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate Băncii Transilvania, cu 875,74 milioane de lei, Băncii Comerciale Române, cu 577,36 milioane de lei, și Raiffeisen Bank România, cu 442,49 milioane de lei. BRD a primit o amendă de 412,47 milioane de lei, iar ING Bank, de 405,91 milioane de lei.

Au mai fost sancționate UniCredit Bank, cu 431,03 milioane de lei, CEC Bank, cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească, cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank, cu 45,86 milioane de lei, și Intesa Sanpaolo România, cu 28,1 milioane de lei. Banca Transilvania a primit și o sancțiune de 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România.

BNR nu consideră necesară modificarea cadrului de calcul al ROBOR

În paralel cu disputa privind stabilirea ROBOR, a apărut și subiectul unei eventuale modificări a metodologiei de calcul a indicatorului. Banca Națională a României a transmis că nu consideră necesară revizuirea reglementărilor actuale, despre care susține că respectă principiile și recomandările internaționale.

Potrivit informațiilor publicate de Economica.net, BNR a pregătit un proiect de regulament pentru modificarea modalității de calcul, dar așteaptă clarificarea situației juridice prin soluționarea proceselor intentate de bănci împotriva deciziei Consiliului Concurenței.

ROBOR este media dobânzilor la care băncile se împrumută între ele și reprezintă un indicator de referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate înainte de mai 2009. IRCC, utilizat pentru creditele acordate ulterior, este calculat pe baza tranzacțiilor interbancare.