PIB-ul României a scăzut cu 1,6% în primul semestru. Consumul și tranzacțiile imobiliare au tras economia în jos, investițiile au rămas pe plus

Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, însă a continuat să înregistreze o contracție în comparație cu aceeași perioadă din 2025. Datele provizorii (2) publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 1,9% în termeni reali în trimestrul al doilea, pe seria ajustată sezonier, iar pe ansamblul primelor șase luni declinul a ajuns la 1,6%.

Pe seria brută, care nu elimină efectele sezoniere, PIB-ul a coborât cu 0,2% în trimestrul al doilea față de perioada similară din 2025 și cu 0,6% în primul semestru. Revizuirea datelor anterioare a modificat unele contribuții sectoriale, dar nu a schimbat imaginea de ansamblu: consumul populației a rămas principalul factor negativ, în timp ce investițiile au susținut activitatea economică.

Stagnare de la un trimestru la altul, dar contracție față de 2025

PIB-ul ajustat sezonier pentru trimestrul al doilea a fost estimat la aproximativ 529,7 miliarde de lei, la prețuri curente. Față de trimestrul întâi, economia nu a înregistrat o creștere reală, iar comparativ cu aprilie-iunie 2025 s-a contractat cu 1,9%.

ASF: Activele pensiilor private au crescut cu 39%, la 246,2 miliarde de lei. Fondurile gestionează echivalentul a 12,35% din PIB

10:15, 09 Oct 2026

Bursa de Valori București încheie ședința cu scăderi pe toți indicii. Tranzacțiile au coborât sub 60 de milioane de lei

08:50, 09 Oct 2026

Pe seria brută, valoarea PIB-ului din trimestrul al doilea a fost de aproximativ 501,1 miliarde de lei, la prețuri curente. În termeni reali, nivelul a fost cu 0,2% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru primele șase luni, PIB-ul a însumat circa 1.035,7 miliarde de lei pe seria ajustată sezonier și 907,2 miliarde de lei pe seria brută. Diferența dintre valorile celor două serii reflectă metodele de ajustare statistică și nu trebuie confundată cu o diferență de performanță economică.

INS a precizat că noua estimare include revizuirea datelor trimestriale pentru perioada 2018-2025 și recalcularea seriei ajustate sezonier. Aceste actualizări pot modifica atât ritmurile de creștere, cât și contribuțiile sectoarelor la evoluția PIB.

Consumul gospodăriilor, cea mai mare frână pentru economie

Datele privind utilizarea PIB arată că cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației au avut o contribuție negativă de 1,9 puncte procentuale la dinamica economică analizată de INS. Volumul consumului gospodăriilor a fost de 96,9% față de perioada de referință, ceea ce indică o contracție de 3,1%.

Și consumul individual al administrației publice a avut o contribuție negativă, de 0,1 puncte procentuale. Volumul acestei componente a coborât la 98,3% în varianta revizuită, de la 99,2% în estimarea anterioară.

Evoluția consumului este importantă deoarece cheltuielile gospodăriilor reprezintă o componentă majoră a cererii interne. O reducere a acestora se transmite către comerț, transport, restaurante și alte servicii, iar efectele pot ajunge ulterior la producție, ocuparea forței de muncă și deciziile de investiții ale companiilor.

Investițiile au avut o contribuție pozitivă, în pofida declinului economic

Spre deosebire de consum, formarea brută de capital fix, indicator care măsoară investițiile în active precum construcțiile, echipamentele și infrastructura, a avut o contribuție pozitivă. INS a revizuit această contribuție de la 4,1 la 4,3 puncte procentuale, iar volumul investițiilor a ajuns la 119,9% față de perioada de referință, de la 116,5% în estimarea anterioară.

Această evoluție sugerează că investițiile au compensat o parte din slăbiciunea cererii de consum. Totuși, avansul lor nu a fost suficient pentru a împiedica scăderea PIB, ceea ce arată că efectele pozitive ale investițiilor au coexistat cu presiuni negative în alte componente ale economiei.

Într-un context de creștere slabă sau de contracție, menținerea investițiilor poate susține capacitatea de producție pe termen lung. Impactul lor asupra activității curente depinde însă de ritmul de execuție a proiectelor, de achizițiile de echipamente și materiale și de măsura în care lucrările generează activitate suplimentară în economie.

Construcțiile și serviciile culturale au susținut activitatea

În analiza pe ramuri, construcțiile au avut o contribuție pozitivă revizuită de la 0,9 la 1,2 puncte procentuale. Volumul de activitate a crescut la 115,4% față de perioada de referință, comparativ cu 115,3% în estimarea anterioară.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit pozitiv, cu 0,1 puncte procentuale, iar volumul activității din sector a fost revizuit în creștere de la 105,5% la 106,1%.

Activitățile de spectacole, culturale și recreative, alături de reparațiile bunurilor de uz casnic și alte servicii, au avut o contribuție pozitivă de 0,6 puncte procentuale. Volumul activității a urcat de la 111,8% la 112,8% în urma revizuirii.

Intermedierile financiare și asigurările, precum și serviciile profesionale, științifice și tehnice au avut contribuții pozitive de câte 0,1 puncte procentuale.

Comerțul, industria și imobiliarele au rămas sub presiune

Industria a avut o contribuție negativă de 0,6 puncte procentuale, ușor mai bună decât cea de minus 0,7 puncte procentuale din estimarea anterioară. Volumul activității industriale a fost revizuit de la 95,8% la 96,1%, dar a rămas sub nivelul de referință.

Grupul care cuprinde comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, transportul, depozitarea, hotelurile și restaurantele a avut o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale, față de minus 1 punct procentual anterior. Volumul activității a fost revizuit de la 95,5% la 95,7%.

Tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale, mai slabă decât cea de minus 0,5 puncte procentuale din prima estimare. Volumul activității a coborât de la 93,2% la 91,7%, una dintre cele mai importante revizuiri negative menționate de INS.

Informațiile și comunicațiile au contribuit cu minus 0,2 puncte procentuale, în timp ce administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au avut o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale.

Impozitele nete pe produs au fost, de asemenea, revizuite în jos, indicele volumului scăzând de la 105,3% la 104,4%.

Revizuirile INS nu schimbă tabloul general

Noua estimare a INS aduce îmbunătățiri limitate pentru unele sectoare, precum industria și comerțul, dar arată o deteriorare mai pronunțată în cazul tranzacțiilor imobiliare. Construcțiile, agricultura și investițiile au rămas printre componentele cu contribuții pozitive.

În schimb, reducerea consumului gospodăriilor și evoluția negativă a mai multor ramuri de servicii au continuat să apese asupra economiei. Stagnarea PIB de la un trimestru la altul nu a fost suficientă pentru a recupera pierderile față de anul precedent.