Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din Europa și Asia Centrală, dar economia va scădea cu 0,5% în 2026

România derulează în 2026 cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europa și Asia Centrală (ECA), într-un moment în care consolidarea bugetară începe să apese asupra cererii interne și economiei, potrivit celei mai recente ediții a raportului economic regional al Băncii Mondiale.

Deficitul bugetar al României este estimat să scadă cu aproape două puncte procentuale în acest an, până la aproximativ 6% din PIB, în urma măsurilor de creștere a veniturilor și a controlului mai strict al cheltuielilor curente. În același timp, investițiile publice sunt menținute la un nivel ridicat, de circa 8% din PIB, iar peste 70% din cheltuielile de investiții sunt finanțate din fonduri europene. Banca Mondială consideră că menținerea investițiilor în paralel cu ajustarea fiscală este importantă pentru schimbarea modelului de creștere al economiei românești, care ar urma să se bazeze într-o măsură mai mare pe investiții și mai puțin pe stimularea consumului.

Ajustarea fiscală apasă asupra economiei

Consolidarea bugetară vine însă cu un cost pe termen scurt. Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe fondul efectelor măsurilor de consolidare fiscală și al costurilor mai ridicate cu energia.

Veniturile gospodăriilor au trecut de 10.000 de lei pe lună în T2 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei

10:19

Bursa de Valori București: toți indicii au închis pe plus. BET a urcat cu 0,73%, iar Romgaz a câștigat peste 2%

09:04

România ar urma astfel să fie singura economie din Europa Centrală analizată în raport care va înregistra o scădere în 2026. Pentru Bulgaria, Banca Mondială estimează o creștere de 2,6%, pentru Croația de 2,2%, iar pentru Polonia de 3,6%.

Pentru anii următori, perspectivele sunt mai favorabile. Raportul indică o revenire a economiei României, susținută de recuperarea veniturilor reale și de încetinirea inflației. În scenariul Băncii Mondiale, PIB-ul ar urma să crească cu 1,7% în 2027 și cu 2% în 2028.

În același timp, consolidarea fiscală nu se va încheia odată cu 2026. Presiunea asupra cererii interne ar urma să continue, în condițiile în care politica fiscală va rămâne restrictivă, iar economia va încerca să treacă spre un model de creștere mai dependent de investiții.

Investițiile publice rămân la aproximativ 8% din PIB

Un element important al strategiei României este menținerea investițiilor publice la un nivel ridicat în perioada de ajustare fiscală.

Potrivit Băncii Mondiale, investițiile publice ar urma să reprezinte aproximativ 8% din PIB în 2026, iar fondurile europene acoperă peste 70% din aceste cheltuieli. Astfel, consolidarea fiscală este concentrată în principal pe venituri și pe controlul cheltuielilor curente, în timp ce investițiile sunt protejate într-o măsură mai mare.

Strategia este relevantă într-o economie în care investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă una dintre principalele surse de susținere a activității economice. Menținerea proiectelor de infrastructură și a investițiilor publice poate contribui, în același timp, la creșterea productivității și la dezvoltarea capacității economiei de a genera creștere în anii următori.

Banca Mondială notează și că România a făcut progrese în reformele din domeniile digital, fiscal și energetic.

Costurile de finanțare rămân o problemă regională

Ajustarea fiscală are loc într-un context dificil pentru finanțarea statelor din regiune. Costurile de împrumut au crescut în Europa și Asia Centrală pe fondul preocupărilor privind sustenabilitatea finanțelor publice.

În cazul României, Banca Mondială observă însă că o creștere mai moderată a costurilor de finanțare ar putea indica o îmbunătățire a percepției investitorilor asupra eforturilor de consolidare fiscală.

Interpretarea este importantă pentru România, care are una dintre cele mai mari nevoi de finanțare din regiune și care trebuie să reducă deficitul într-un ritm suficient de rapid pentru a limita acumularea de datorie, fără să sacrifice investițiile publice.

Raportul arată astfel că ajustarea bugetară nu este doar o problemă de reducere a deficitului, ci și una de recâștigare a încrederii piețelor și de menținere a accesului la finanțare în condiții sustenabile.

Neptun Deep, un proiect strategic pentru sectorul energetic

Pe partea energetică, Banca Mondială menționează progresul proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, unul dintre cele mai importante proiecte de investiții ale României în sectorul gazelor naturale.

Proiectul are o valoare estimată la aproximativ 4 miliarde de euro, iar producția de gaze este așteptată să înceapă în 2027. În acest an, în cadrul proiectului a fost instalată o infrastructură marină majoră, iar lucrările au continuat.

Dezvoltarea Neptun Deep poate avea implicații importante pentru balanța energetică a României și pentru poziția țării pe piața regională a gazelor. În același timp, proiectul se înscrie în transformarea mai largă a sectorului energetic european, într-un context caracterizat de prețuri ridicate și de nevoia de reducere a vulnerabilităților legate de importurile de energie.

Dependența de industria auto rămâne o vulnerabilitate

Banca Mondială atrage însă atenția asupra unei alte vulnerabilități a economiei românești: concentrarea exporturilor pe industria auto și expunerea ridicată la evoluția pieței europene.

Sectorul auto generează aproximativ 17% din exporturile de bunuri ale României, iar automobilele reprezintă mai mult de jumătate din exporturile sectorului auto. Această structură face economia românească sensibilă la încetinirea industriei auto europene și la transformările prin care trece sectorul, inclusiv electrificarea și schimbarea lanțurilor de producție.

Riscul este cu atât mai important într-un moment în care industria auto europeană se confruntă cu presiuni legate de competitivitate, costurile energiei și concurența producătorilor din Asia.

Pentru România, diversificarea bazei de producție și dezvoltarea unor activități cu valoare adăugată mai mare reprezintă astfel una dintre condițiile pentru reducerea vulnerabilității externe.

Europa și Asia Centrală încetinesc, dar rămân reziliente

La nivel regional, Banca Mondială estimează că ritmul de creștere economică în Europa și Asia Centrală va încetini de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026.

Prețurile ridicate la energie, incertitudinea globală și încetinirea economiei Uniunii Europene afectează perspectivele regiunii. Cu toate acestea, economiile în curs de dezvoltare din ECA continuă să demonstreze reziliență, potrivit instituției financiare internaționale.

România se află într-o situație particulară: în timp ce majoritatea economiilor din Europa Centrală continuă să crească în 2026, economia locală este estimată să intre pe minus, ca urmare în principal a ajustării fiscale și a presiunilor generate de costurile energetice.

Diferența ar urma să se reducă în 2027 și 2028, când România este așteptată să revină pe creștere.

Inteligența artificială poate deveni un nou motor de productivitate

Banca Mondială vede și în dezvoltarea inteligenței artificiale un posibil factor de relansare a productivității în regiune. AI ar putea contribui la compensarea declinului productivității și la susținerea creșterii economice, însă adoptarea tehnologiei este limitată de o serie de obstacole.

Printre acestea se numără capacitatea redusă de calcul, accesul insuficient la date și constrângerile organizaționale. Pentru ca tehnologia să genereze efecte economice semnificative, țările din regiune trebuie să îmbunătățească accesul la infrastructura de calcul și, în paralel, să dezvolte competențele de bază, digitale și manageriale.

Pentru România, această direcție se leagă de nevoia de a trece de la un model economic susținut în mare măsură de consum către unul bazat pe investiții, productivitate și activități cu valoare adăugată mai ridicată.