Planul cincinal al Chinei schimbă jocul pe piețele de mărfuri. Metale, energie și agricultură, în centrul noii strategii economice

China a prezentat oficial direcțiile majore ale noului plan cincinal, documentul strategic prin care autoritățile de la Beijing stabilesc prioritățile economice pentru următorii cinci ani. Planul oferă indicii importante despre evoluția piețelor globale de materii prime, de la metale rare și energie până la agricultură. Anunțul a fost făcut în cadrul reuniunii parlamentare anuale desfășurate la Beijing, un eveniment major al politicii chineze, la care participă liderii de vârf ai țării, inclusiv președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang.

Noul document strategic arată că Beijingul intenționează să își consolideze poziția în sectoare cheie ale economiei globale și să reducă vulnerabilitățile legate de importuri sau de presiunile geopolitice, scrie Reuters.

Metalele rare și mineralele strategice, un avantaj pe care China vrea să îl păstreze

Unul dintre cele mai importante semnale din noul plan cincinal este accentul pus pe metalele rare și pe mineralele considerate critice pentru industriile moderne.

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026

13:51

Pentru prima dată, Beijingul subliniază explicit avantajul competitiv al Chinei în domeniul pământurilor rare. Autoritățile chineze au anunțat că vor continua să-și mențină poziția dominantă pe această piață și să modernizeze industria internă.

În același timp, China intenționează să își întărească sistemul de control al exporturilor de minerale strategice. În ultimii ani, astfel de restricții au provocat deja tensiuni pe piețele internaționale, deoarece multe economii depind de livrările chineze pentru componente esențiale folosite în tehnologie, energie verde sau industria militară.

Planul indică și o creștere a cererii pentru metale precum cuprul și aluminiul, pe fondul extinderii masive a infrastructurii energetice și a proiectelor legate de energia curată.

Dependența de importuri împinge China spre explorare internă

Deși este o mare putere industrială, China depinde încă de importuri pentru o serie de materii prime esențiale, inclusiv minereu de fier și cupru.

Din acest motiv, planul cincinal prevede intensificarea activităților de explorare și exploatare a resurselor minerale pe plan intern. Autoritățile chineze nu au oferit exemple concrete de proiecte, însă direcția strategică este clară: reducerea dependenței de furnizori externi. Această orientare ar putea influența semnificativ piețele globale de materii prime, mai ales dacă China va reuși să crească producția internă în anumite sectoare.

Beijingul promite să reducă supracapacitatea din industria grea

Un alt punct important din plan se referă la problema supracapacității industriale, o provocare veche pentru economia chineză.

Guvernul a promis din nou că va aborda excesul de producție din sectoare precum:

• industria oțelului
• petrochimia
• topirea cuprului.

Deși documentul nu stabilește ținte concrete de reducere a producției, autoritățile au introdus obiective mai stricte privind eficiența energetică. Aceste măsuri sunt menite să accelereze restructurarea industriilor cu emisii ridicate de carbon.

În practică, acest lucru ar putea însemna închiderea unor capacități industriale mai vechi sau mai puțin eficiente.

Ținte climatice ambițioase, dar cu loc pentru creșterea emisiilor

Planul cincinal include și obiective legate de schimbările climatice, însă acestea lasă loc pentru o anumită flexibilitate. China și-a propus să reducă intensitatea emisiilor de carbon cu aproximativ 17%. Această țintă este ușor sub obiectivul anterior, de 18%.

Conceptul de „intensitate a emisiilor” se referă la cantitatea de carbon emisă raportată la activitatea economică. Astfel, chiar dacă intensitatea scade, emisiile totale pot continua să crească dacă economia se dezvoltă rapid.

În același timp, Beijingul a stabilit ca 25% din energia consumată în țară să provină din surse nefosile până în anul 2030.

În ceea ce privește cărbunele, autoritățile chineze au indicat că utilizarea acestuia ar trebui să atingă un vârf în următorii cinci ani. Totuși, planul nu mai menționează explicit o reducere treptată a consumului, ceea ce sugerează că nivelul ar putea doar să se stabilizeze.

Petrolul și gazele rămân piloni ai securității energetice

Deși investește masiv în energie regenerabilă, China continuă să considere petrolul și gazele naturale esențiale pentru securitatea energetică.

Planul prevede menținerea producției interne de petrol la aproximativ 200 de milioane de tone pe an. În paralel, autoritățile vor încerca să crească producția de gaze naturale și să extindă rezervele strategice de petrol.

Un proiect important menționat în document este gazoductul Power of Siberia 2, care ar urma să transporte gaze naturale din Rusia către China. Proiectul a fost promovat de Moscova ca fiind aproape aprobat, însă negocierile privind prețul au întârziat de ani de zile decizia finală.

China intenționează, de asemenea, să continue dezvoltarea tehnologiilor care transformă cărbunele în combustibili lichizi sau gaze, o industrie controversată din cauza impactului asupra mediului.

Agricultura devine o prioritate strategică

Noul plan cincinal acordă o atenție sporită securității alimentare, un subiect tot mai sensibil pentru Beijing.

China și-a stabilit ca obiectiv creșterea producției de cereale până la aproximativ 725 de milioane de tone pe an până în 2030. Pentru a atinge acest nivel, autoritățile mizează pe tehnologii agricole noi și pe creșterea randamentelor, deoarece suprafața terenurilor agricole este limitată.

În același timp, Beijingul recunoaște că dependența de importuri alimentare rămâne ridicată, motiv pentru care securizarea lanțurilor de aprovizionare este considerată o prioritate. Planul include și măsuri pentru reglementarea supracapacității din industria porcină și pentru sprijinirea sectoarelor lactatelor și cărnii de vită, două domenii care au beneficiat recent de protecție tarifară.