Propunere prezidențială: o piață regională comună pentru opt state din zona Carpaților

Președintele Nicușor Dan a susținut, în cadrul Summitului Inițiativei Carpatice, dezvoltarea unei piețe regionale comune care să reunească cele opt state situate de-a lungul Munților Carpați. Șeful statului consideră că un astfel de proiect ar putea consolida cooperarea economică și conectivitatea dintre țările participante, într-un context regional în care infrastructura și investițiile strategice au un rol tot mai important.

Propunerea a fost prezentată în cadrul summitului desfășurat vineri, iar președintele a revenit duminică asupra temelor discutate, într-o postare publicată pe contul său de Facebook. Nicușor Dan a indicat că dimensiunea economică a reuniunii a fost una importantă pentru toate cele opt state participante.

Opt state, reunite în jurul unei inițiative economice regionale

Potrivit președintelui, statele avute în vedere pentru constituirea unei piețe regionale comune sunt Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Țările sunt situate de-a lungul arcului carpatic și au legături economice și logistice care, în opinia șefului statului, pot fi dezvoltate suplimentar printr-o cooperare mai strânsă.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

„Summitul Inițiativei Carpatice la care am participat zilele trecute (vineri, n.red.) a avut și o dimensiune economică importantăpentru cele 8 țări care sunt situate de-a lungul Munților Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. „Am pus accent pe oportunitatea construirii unei piețe regionale comune, bazată pe încredere reciprocă și conectivitate”, a transmis Nicușor Dan.

Ideea unei piețe regionale comune pune accent pe intensificarea relațiilor economice dintre statele participante, dar și pe dezvoltarea conexiunilor de transport și pe crearea unor condiții mai favorabile pentru investiții. În acest cadru, România își propune să își valorifice poziția geografică și infrastructura aflată în dezvoltare.

Portul Constanța, infrastructura și domeniile strategice ale României

Președintele a prezentat România drept un posibil punct de atracție pentru investiții în regiune, invocând poziția strategică a Portului Constanța, dezvoltarea infrastructurii rutiere și existența unor domenii cu potențial ridicat pentru investiții.

„România este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiții, beneficiind de poziția strategică a Portului Constanța, infrastructura rutieră în plină dezvoltare, dar și un potențial uriaș în domenii de vârf precum industria de apărare, tehnologia și energia nucleară”, a declarat șeful statului.

Portul Constanța reprezintă, în această abordare, una dintre principalele infrastructuri prin care România poate susține conectarea economică a regiunii. În paralel, extinderea infrastructurii rutiere este indicată drept un element important pentru îmbunătățirea conectivității dintre România și celelalte state participante la Inițiativa Carpatică.

Industria de apărare, tehnologia și energia nucleară sunt cele trei domenii strategice menționate explicit de președinte. Acestea sunt prezentate ca sectoare în care România urmărește să atragă investiții și să dezvolte parteneriate economice în regiune.

Cooperarea economică, în paralel cu protejarea românilor din afara țării

Mesajul președintelui nu s-a limitat însă la dimensiunea economică a reuniunii. Nicușor Dan a legat dezvoltarea parteneriatelor regionale de necesitatea protejării drepturilor românilor care locuiesc în afara granițelor țării.

Înaintea participării la forumul economic, șeful statului a făcut o oprire în Polianîția, unde spune că a discutat cu reprezentanți ai comunității românești din Transcarpatia despre problemele cu care se confruntă și despre păstrarea identității naționale.

„Anterior participării la forumul economic, m-am oprit la Polianîția, unde am discutat cu românii din Transcarpatia despre nevoile reale de la fața locului și despre păstrarea identității naționale. I-am asigurat că protejarea drepturilor lor este o prioritate absolută a statului român”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a subliniat astfel că agenda regională a României trebuie să includă atât obiective economice, cât și aspecte legate de comunitățile românești din statele vecine. În cazul Transcarpatiei, discuțiile au vizat în mod special nevoile comunității românești și menținerea identității naționale.

România vrea parteneriate economice mai strânse în regiune

Propunerea privind piața regională comună este prezentată de Nicușor Dan în contextul unei strategii mai largi de consolidare a relațiilor economice dintre cele opt state participante la Inițiativa Carpatică. Cooperarea ar urma să se bazeze pe încredere reciprocă și pe îmbunătățirea conectivității, elemente considerate esențiale pentru dezvoltarea schimburilor și a investițiilor.

În același timp, România își propune să își folosească avantajele logistice și infrastructurale pentru a atrage proiecte economice regionale. Portul Constanța, rețeaua rutieră aflată în dezvoltare și domeniile strategice menționate de președinte sunt principalele argumente prezentate pentru poziționarea țării în cadrul unei eventuale piețe regionale comune.

„Continuăm să construim parteneriate economice solide în regiune, fără a uita de datoria morală față de românii din afara granițelor”, a mai transmis Nicușor Dan.

Mesajul președintelui reunește două direcții ale politicii regionale a României: extinderea cooperării economice cu statele din zona carpatică și susținerea drepturilor comunităților românești din țările vecine. Inițiativa unei piețe regionale comune pentru Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina este prezentată, în această etapă, ca o oportunitate de consolidare a relațiilor economice și a conectivității dintre cele opt state.