Prima pagină » România intră în proiectul unei noi bănci globale pentru apărare. Miza: 100 de miliarde de euro

România intră în proiectul unei noi bănci globale pentru apărare. Miza: 100 de miliarde de euro

România intră în proiectul unei noi bănci globale pentru apărare. Miza: 100 de miliarde de euro
Thyssenkrupp separă divizia de apărare pe fondul majorării bugetelor militare în Europa

România se numără printre cele nouă state care susțin înființarea unei noi bănci internaționale dedicate finanțării apărării. Defence, Security and Resilience Bank (DSRB), care ar urma să aibă sediul în Canada, își propune să mobilizeze până la 100 de miliarde de euro pentru proiecte din domeniul apărării, însă până în prezent a atras angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro.

Inițiatorii încearcă să convingă noi state să se alăture proiectului înaintea semnării acordului de constituire, programată pentru această toamnă, potrivit Reuters.

România, printre statele care susțin noua bancă

Alături de România, proiectul este susținut în prezent de Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, Turcia și Ucraina.

DSRB ar urma să finanțeze proiecte de apărare prin împrumuturi acordate guvernelor și companiilor și prin garanții pentru creditorii care sprijină firmele mai mici din industria de apărare.

Planul financiar prevede un capital vărsat de aproximativ 20 de miliarde de euro, în timp ce alte 80 de miliarde de euro ar putea fi mobilizate ulterior, în funcție de necesități.

Ratingul AAA, una dintre principalele mize

Pentru ca noua instituție să poată împrumuta bani la costuri cât mai mici, fondatorii urmăresc obținerea unui rating de credit AAA. Participarea unor economii mari ar fi importantă pentru atingerea acestui obiectiv și pentru credibilitatea băncii pe piețele financiare.

În lipsa unor contribuții importante din partea marilor economii occidentale, obiectivul de 100 de miliarde de euro devine însă mai dificil de atins.

Germania și Marea Britanie nu au aderat încă

Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu s-au alăturat până acum inițiativei. Germania continuă să analizeze proiectul după ce a participat la discuții în calitate de observator, în timp ce Japonia nu a luat încă o decizie.

Printre motivele pentru care marile economii ezită se află nivelul contribuțiilor financiare solicitate, modul de guvernanță al viitoarei instituții și riscul ca DSRB să dubleze mecanisme de finanțare deja existente.

Pentru unele dintre statele mari, contribuția inițială ar putea ajunge la aproximativ un miliard de euro. În același timp, există întrebarea dacă banca va putea oferi finanțări mai ieftine decât cele obținute direct de guvernele cu ratinguri ridicate.

DSRB ar urma să funcționeze alături de programele europene

Noua bancă se suprapune parțial cu programul SAFE al Uniunii Europene, în valoare de 150 de miliarde de euro, precum și cu Multilateral Defence Mechanism, inițiativă dezvoltată de Marea Britanie împreună cu Olanda, Finlanda și Polonia.

Fondatorul DSRB, Rob Murray, susține însă că instituția ar avea un rol diferit, fiind concepută ca un mecanism permanent de finanțare a apărării și putând funcționa în paralel cu programele existente.

Canada încearcă să atragă Marea Britanie

Ottawa încearcă în special să convingă Marea Britanie să participe la proiect. Premierul britanic Andy Burnham a discutat deja inițiativa cu premierul canadian Mark Carney, iar ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a descris mecanismul drept unul interesant și inovator.

Aproximativ 12 bănci, printre care JPMorgan și Deutsche Bank, au furnizat circa 10 milioane de dolari sub formă de finanțare sau servicii pentru pregătirea DSRB.

Canada este pregătită să lanseze instituția și cu actualul grup de state, însă atragerea unor economii cu o capacitate financiară mai mare este considerată esențială pentru obținerea ratingului AAA și pentru apropierea de obiectivul de mobilizare a 100 de miliarde de euro.

Alte articole importante
România, noua surpriză a Europei în energia regenerabilă
România, noua surpriză a Europei în energia regenerabilă
România a devenit una dintre cele mai spectaculoase povești europene din sectorul energiei regenerabile, potrivit unei analize publicate de „The Economist”. Creșterea rapidă a producției solare, investițiile în baterii și modernizarea rețelelor schimbă poziția țării pe harta energetică a Europei. România intră în liga marilor producători de energie curată Timp de ani de zile, Germania, […]
Grâul și porumbul ating maximele ultimilor ani, pe fondul temerilor privind oferta globală
Grâul și porumbul ating maximele ultimilor ani, pe fondul temerilor privind oferta globală
Prețurile grâului și porumbului au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste trei ani, însă din motive diferite. Porumbul este susținut în principal de perspectivele mai slabe ale recoltei din SUA, în timp ce grâul este afectat de perturbarea exporturilor din regiunea Mării Negre și de condițiile meteorologice nefavorabile. Grâul, cea mai puternică […]
CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad au fost racordate la Sistemul Energetic Național
Macroeconomie
CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad au fost racordate la Sistemul Energetic Național
CET Palas din Constanța și CET Hidrocarburi din Arad au fost racordate la Sistemul Energetic Național, în urma unor proiecte de modernizare finanțate prin PNRR, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan. Noile centrale vor intra în funcțiune normală în sezonul rece, după finalizarea testelor. Cele două centrale au fost puse sub tensiune Transelectrica și Rețele […]
Dosarul BALA II: proiectul de peste un miliard de lei reclamat de WWF la Bruxelles rămâne în așteptare
Macroeconomie
Dosarul BALA II: proiectul de peste un miliard de lei reclamat de WWF la Bruxelles rămâne în așteptare
Proiectul hidrotehnic BALA II, estimat la peste 1 miliard de lei, a fost reclamat de WWF Europa Centrală și de Est la Comisia Europeană în 2024, iar procedura europeană este încă deschisă. Bruxelles-ul confirmă existența plângerii, dar nu spune că aceasta a blocat proiectul. Investiția ar fi trebuit să redistribuie debitul Dunării în zona Bala […]
Ministerul Finanțelor reduce cu 25% acciza la motorină în prima jumătate a lunii septembrie
Macroeconomie
Ministerul Finanțelor reduce cu 25% acciza la motorină în prima jumătate a lunii septembrie
Acciza pentru motorina standard va fi redusă cu 25% în perioada 1-15 septembrie 2026, după ce în a doua jumătate a lunii august reducerea a fost de 20%. Ministerul Finanțelor susține că măsura urmărește limitarea presiunii generate de creșterea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Reducerea crește de la 20% la 25% Ministerul Finanțelor […]
AI și rețelele sociale îi determină pe consumatori să cheltuiască mai mult la cumpărături
Economie mondială
AI și rețelele sociale îi determină pe consumatori să cheltuiască mai mult la cumpărături
Consumatorii care folosesc inteligența artificială, motoarele de căutare și rețelele sociale pentru a-și pregăti cumpărăturile ajung să cheltuiască cu aproape 50% mai mult decât cei care se bazează exclusiv pe motoarele de căutare, potrivit unei analize XTB România. Diferența este și mai mare față de consumatorii care își limitează procesul de cumpărare la mediul offline. […]