Reducerea cheltuielilor de stat devine prioritate națională. 77% dintre români cer tăieri masive în cheltuielile statului

Majoritatea românilor susțin reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, cu excepția salariilor bugetarilor. Un nou sondaj INSCOP arată că populația este pregătită pentru măsuri ferme de reducere a deficitului bugetar, dar refuză categoric tăieri de investiții și creșteri de taxe pentru firme. 

Românii susțin reducerea cheltuielilor: 77% vor un stat mai eficient

Un procent uriaș de 77,1% dintre români se declară total sau oarecum de acord cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, cu excepția celor legate de personal, arată rezultatele Barometrului INSCOP realizat între 26 și 30 mai 2025. Cu alte cuvinte, populația cere eficientizarea aparatului administrativ, dar fără afectarea directă a angajaților din sectorul public. Sprijinul cel mai mare vine din partea votanților PNL și USR (peste 90%), dar și din partea celor ai PSD și AUR (peste 65%).

Profilul susținătorului acestor măsuri? Bărbat, educat, din mediul urban – mai ales din București – și, paradoxal, chiar angajat la stat. Acest sprijin larg reflectă frustrarea publică față de birocratizarea excesivă și costurile greu de justificat ale aparatului guvernamental.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Personalul bugetar sub lupă: susținere limitată pentru tăieri de salarii

Când vine vorba despre reduceri de personal, sprijinul scade, dar rămâne semnificativ: 67,3% dintre români ar fi de acord total sau parțial cu concedieri în sectorul public pentru a reduce deficitul bugetar. Alegătorii USR și PNL susțin măsura în proporție de 80%, iar cei ai PSD și AUR într-un procent de peste 60%. Totuși, românii devin mai rezervați când discuția se mută asupra tăierii salariilor bugetarilor: doar 48,4% sunt de acord cu această măsură, în timp ce 35,1% se opun categoric.

Aici se remarcă o diviziune clară: susținătorii reducerilor salariale sunt predominant votanții USR și AUR, persoane între 30 și 44 de ani, în special bărbați. În schimb, tinerii sub 30 de ani și angajații la stat resping ideea aproape în totalitate. Mesajul e clar: oamenii cer reformă, dar cu protejarea veniturilor celor care muncesc deja în sistem.

Reducerea investițiilor – o piedică în calea modernizării infrastructurii și a creșterii economice

Cele mai respinse măsuri sunt, fără surpriză, cele cu potențial impact negativ asupra dezvoltării economice. Doar 26,8% dintre români susțin tăieri în investiții, în timp ce 54,5% se opun categoric. Reducerea investițiilor este percepută ca o piedică în calea modernizării infrastructurii și a creșterii economice. Susținerea vine în special din mediul rural și din partea celor cu educație primară – în timp ce populația urbană, cu studii superioare, este majoritar împotrivă.

Nici ideea creșterii taxelor pentru firme nu este privită cu ochi buni: doar 25,4% sunt de acord, iar 51,7% spun „nu” categoric. Aproape 70% dintre toate categoriile de populație sunt împotriva taxelor suplimentare pentru mediul de afaceri, considerând că acestea ar putea afecta prețurile, locurile de muncă și investițiile private. În mod paradoxal, românii par mai dispuși să accepte reduceri de personal la stat decât să riște scumpiri sau stagnare economică.