România şi Bulgaria lansează un proiect transfrontalier de 17,5 milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de monitorizare a Dunării şi refacerea zonelor naturale inundabile, în contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice. Iniţiativa urmăreşte îmbunătăţirea prognozelor hidrologice, dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie şi reducerea pagubelor provocate de inundaţii şi secete în comunităţile de pe ambele maluri ale fluviului.
Proiectul strategic „Prevenirea riscurilor pe Dunăre”, anunţat de Ministerul Mediului şi Apelor din Bulgaria, va fi implementat pe parcursul a 33 de luni. Investiţiile vizează atât infrastructura tehnică de monitorizare, cât şi soluţiile bazate pe natură, menite să reducă impactul creşterilor rapide ale nivelului apei. Programul se adresează populaţiei, localităţilor şi mediului de afaceri din regiunea transfrontalieră, unde inundaţiile şi perioadele de secetă pot genera pierderi economice şi deteriorarea ecosistemelor.
O componentă importantă a investiţiei constă în modernizarea reţelei de monitorizare administrate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie din nordul Bulgariei. Proiectul include instalarea de echipamente noi de măsurare, precum şi construirea şi dotarea unui centru de date modern.
Noua infrastructură va permite colectarea şi analiza în timp real a informaţiilor meteorologice şi hidrologice, astfel încât specialiştii să poată urmări mai precis evoluţia condiţiilor de pe Dunăre.
Datele obţinute vor sprijini autorităţile centrale şi locale în pregătirea măsurilor preventive înaintea unor creşteri periculoase ale nivelului fluviului sau a unor perioade secetoase prelungite. Prognozele îmbunătăţite ar urma să le ofere locuitorilor şi operatorilor economici mai mult timp pentru protejarea proprietăţilor şi adaptarea activităţilor.
Proiectul nu se limitează la modernizarea echipamentelor şi a infrastructurii construite, ci include şi refacerea unor terase naturale ale Dunării şi a terenurilor inundabile. Aceste zone ar urma să funcţioneze ca spaţii tampon, în care apa să se poată revărsa şi acumula controlat atunci când nivelul fluviului creşte brusc.
Prin restabilirea legăturii dintre Dunăre şi terenurile adiacente, autorităţile urmăresc să reducă presiunea asupra localităţilor şi terenurilor agricole expuse inundaţiilor. Abordarea pune accent pe valorificarea proceselor naturale, în locul unei dependenţe exclusive de construcţii din beton.
Specialiştii Direcţiei Bazinului „Regiunea Dunării” din Bulgaria vor analiza sectorul bulgăresc al fluviului şi vor identifica terenurile potrivite pentru refacerea conexiunilor naturale dintre albie şi zonele învecinate.
Pe lângă limitarea riscului de inundaţii, aceste suprafeţe pot contribui la îmbunătăţirea ecosistemelor fluviale şi la gestionarea mai sustenabilă a resurselor de apă în perioadele secetoase din timpul verii.
Caracterul transfrontalier al Dunării impune cooperarea instituţiilor responsabile de gestionarea apei şi a situaţiilor de urgenţă. În acest sens, proiectul prevede schimbul constant de informaţii între cele două ţări şi activităţi comune de instruire pentru îmbunătăţirea reacţiei în cazul unor crize.
În Bulgaria, implementarea revine Ministerului Mediului şi Apelor, Direcţiei Bazinului „Regiunea Dunării” şi Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
Partenerul principal din România este Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Acesta colaborează în cadrul proiectului cu Administraţia Naţională „Apele Române”, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Cooperarea instituţională urmăreşte îmbunătăţirea coordonării de-a lungul frontierei comune, astfel încât informaţiile despre evoluţia nivelului apei şi riscurile hidrologice să poată fi utilizate mai eficient în planificarea măsurilor de prevenţie şi intervenţie.
Bugetul total al iniţiativei se ridică la 17,5 milioane de euro, iar proiectul este finanţat prin Programul INTERREG VI-A România–Bulgaria 2021–2027.
Fondul European de Dezvoltare Regională asigură 80% din valoarea totală, sub formă de finanţare nerambursabilă. Restul finanţării urmează să fie acoperit potrivit mecanismelor aplicabile proiectului.
Investiţia combină modernizarea sistemelor de supraveghere hidrologică, dezvoltarea capacităţilor de prognoză şi avertizare şi refacerea zonelor naturale care pot prelua surplusul de apă.
Prin implementarea acestor măsuri, România şi Bulgaria urmăresc să îşi consolideze capacitatea de prevenire şi gestionare a dezastrelor naturale de-a lungul Dunării. Rezultatele proiectului vor depinde de coordonarea instituţiilor implicate, de calitatea datelor colectate şi de eficienţa intervenţiilor realizate în teren, pe parcursul celor 33 de luni de implementare.