AI-ul preia controlul în justiție. România ar putea avea primele decizii automate în instanță

O propunere neașteptată venită din partea polițiștilor români readuce în centrul atenției o întrebare care părea, până de curând, desprinsă dintr-un scenariu de film: pot fi judecătorii înlocuiți cu sisteme de inteligență artificială? Răspunsurile sunt împărțite, iar controversele nu întârzie să apară.

Robo-judecători în instanțele din România? ProLex vrea un sistem automatizat de soluționare a proceselor

Într-o mișcare care a luat prin surprindere scena juridică, Sindicatul Național ProLex, organizație ce reprezintă polițiștii din România, a înaintat o solicitare oficială Ministerului Justiției prin care cere implementarea unui sistem automatizat de tip AI pentru soluționarea litigiilor administrative. Scopul? Eficiență, viteză și degrevarea instanțelor de cazuri repetitive. Propunerea prevede un sistem de soluționare automată care ar funcționa pe baza legislației în vigoare și a deciziilor emise de instanțele superioare, în timp ce ar oferi soluții automatizate în baza unor reguli juridice clare.

Reprezentanții ProLex se bazează pe precedentul creat de OUG 62/2024, care a permis digitalizarea anumitor procese administrative. Sindicaliștii susțin că o astfel de automatizare nu ar înlocui complet factorul uman, ci ar acționa ca un filtru eficient pentru cazurile simple și repetitive. Totuși, acest demers a stârnit imediat reacții puternice din partea profesioniștilor din sistemul juridic, iar dezbaterea pare abia la început.

Donald Trump anunță un tarif de 25% pentru importurile auto

18:35

Cele mai frumoase castele din lume: fortărețe care scriu istoria și aprind imaginația

17:58

Experții trag semnale de alarmă: „AI-ul nu înțelege justiția în spiritul ei”

În timp ce unele voci din societatea civilă văd în propunerea ProLex o oportunitate, altele avertizează că ne-am putea juca cu focul. Avocata Silvia Uscov avertizează că un astfel de sistem ar putea contraveni Constituției României și ar afecta principiul unui proces echitabil și al separării puterilor în stat. Ea atrage atenția asupra faptului că AI-ul nu poate înțelege subtilitățile morale, contextuale și umane ale unui caz și că ar putea perpetua erori din jurisprudență în lipsa unui filtru uman critic.

La polul opus, avocatul Anca Elena Bălășoiu adoptă o poziție moderată. Ea consideră că AI-ul ar putea fi util în cazurile administrative de rutină, dar subliniază că trebuie implementat gradual, cu multă precauție și sub strictă supraveghere juridică. În viziunea ei, tehnologia ar trebui să asiste, nu să înlocuiască judecătorii.

România, între algoritmi și tradiție

Profesorul universitar Andrei Săvescu și fostul ministru Claudiu Năsui aduc în discuție aspecte esențiale precum coerența deciziilor judiciare și voința politică. Săvescu recunoaște potențialul AI-ului în a oferi decizii coerente și previzibile, dar afirmă că empatia și experiența unui judecător uman sunt de neînlocuit. De partea cealaltă, Năsui susține digitalizarea administrației, însă este sceptic cu privire la capacitatea clasei politice de a face o reformă reală.

„Nu tehnologia e problema, ci rezistența la schimbare”, punctează el.

Dezbaterea lansată de ProLex a expus, de fapt, o realitate deja cunoscută: sistemul de justiție este copleșit, iar digitalizarea este inevitabilă.