Facturile la energie vor rămâne ridicate pentru mulți ani, potrivit estimărilor realizate de furnizori și instituții europene.
Pe final de an, au apărut numeroase prognoze pentru tarifele din 2026, dar și analize privind evoluția pe termen mediu și lung. În Europa Centrală și de Est, inclusiv România, prețurile sunt influențate de climatul geopolitic, de presiunile decarbonizării impuse de Uniunea Europeană și de rețelele regionale insuficient dezvoltate.
Europa de Est pornește dintr-o poziție structural dezavantajată, chiar dacă la prima vedere energia pare mai ieftină decât în vest. Raportul HEPI al Comisiei Europene, publicat pentru prima jumătate a lui 2025, arată variații mari. Tarifele la electricitate pentru gospodării au fost între 6,2 euro/100 kWh în Turcia și 38,4 euro/100 kWh în Germania. Media pentru cele 38 de state analizate de Eurostat a fost de 28,7 euro. Țările vestice, precum Germania, Belgia și Danemarca, au cele mai ridicate prețuri nominale. În est și în vecinătatea Uniunii, tarifele sunt sub 10 euro/100 kWh. Ungaria are cel mai mic preț nominal la electricitate, 10,4 euro/100 kWh. România se află printre statele cu electricitate și gaze relativ ieftine. La gaz, România are a treia cea mai mică valoare din Uniune, 5,59 euro/100 kWh, comparativ cu media europeană de 11,4 euro.
Când prețurile sunt raportate la veniturile reale ale gospodăriilor, situația se schimbă. Eurostat arată că cele mai costisitoare piețe de electricitate nu sunt neapărat cele cu tarifele cele mai mari în euro, ci cele cu venituri mai mici. Cehia conduce clasamentul, urmată de Polonia și Italia. Analizele HEPI arată că Bucureștiul a intrat în 2025 în categoria capitalelor cu electricitate scumpă raportat la veniturile reale, mai ales după liberalizarea pieței din iulie.
Raportul HEPI notează că după ridicarea plafoanelor la energie, în iulie 2025, prețul final la electricitate în București a crescut cu 76%. Indexul european al prețurilor la electricitate pentru populație era în octombrie la 185 de puncte, raportat la un reper 100 înainte de criza energetică. Indexul pentru gaze era la 158 de puncte, după un vârf de peste 300 în 2022. Criza acută a trecut, dar nivelurile nu au revenit la normalul pre-2021.
Georgios Stassis, președintele PPC, a transmis recent un semnal privind prognoza pentru 2026. El a spus că Europa de Sud-Est va rămâne o zonă cu prețuri ridicate la electricitate comparativ cu Europa Centrală și de Vest „mai mulți ani de acum înainte”. Stassis a declarat că nu există așteptarea ca decalajul de prețuri dintre regiuni să dispară până la sfârșitul deceniului.
Pentru România și Bulgaria, Stassis a menționat circa 13.000 MW de capacități de producție care vor fi scoase din sistemele energetice în următorii ani. Regenerabilele sunt încă insuficient exploatate. Modelările interne ale PPC, realizate pentru planul de investiții de 3 miliarde de euro în România și extinderea regională de 6,3 GW în proiecte regenerabile până în 2028, arată o „primă de preț” persistentă în Europa de Sud-Est. Aceasta este legată de investițiile necesare în piața locală, de la reabilitarea centralelor pe gaz la rețelele de distribuție.
Asociația Energia Inteligentă a subliniat că distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina a contribuit la creșterea prețului energiei electrice în Europa de Est. Totuși, nu a fost cauza principală, contrar justificărilor invocate pentru prețurile mari din România.
Un studiu al European Policy Centre din septembrie avertizează că aplicarea Mecanismului de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM) asupra importurilor de electricitate, din 1 ianuarie 2026, riscă să fragmenteze piața pan-europeană. CBAM ar putea scoate „peste noapte” din joc capacități importante care stabilizează prețurile în Uniune. Inițial conceput pentru a preveni relocarea emisiilor de carbon în industrii precum oțelul sau cimentul, CBAM tratează fluxurile de energie din statele vecine pe baza unor valori istorice de emisii. Aceste valori nu reflectă investițiile recente în regenerabile.
Analiștii EPC propun suspendarea aplicării CBAM pentru electricitate și înlocuirea treptată cu un „Green Power Package”. Acest cadru ar integra piețele de energie ale Uniunii cu cele ale Regatului Unit, Balcanilor de Vest și altor state din Comunitatea Energetică. Măsura ar păstra accesul la capacități suplimentare din vecinătate și ar putea limita fluctuațiile de preț.
Pentru Europa de Est și România, un astfel de pachet ar menține stabilitatea în contextul presiunilor decarbonizării și reconstrucției Ucrainei. Gazul rămâne relativ ieftin nominal în România și câteva state vecine. Totuși, Europa de Est și Sud-Est vor continua să plătească mai mult pentru energie decât centrul și vestul continentului. Veniturile mai mici și tranziția energetică lentă accentuează diferențele. Capacitățile pe cărbune și gaz trebuie reduse, dar interconexiunile pentru surse alternative sunt insuficiente. Neptun Deep va oferi o rezervă de maxim 10 ani, însă infrastructura de distribuție nu permite eliminarea importurilor.
Furnizorii de energie electrică din România au publicat ofertele valabile de la 1 ianuarie 2026. Datele arată variații importante între companii. Prețurile pentru consumatorii casnici rămân apropiate de nivelurile actuale, dar competiția se intensifică. ANRE a prezentat informațiile oficiale pe comparatorul său. Printre cele mai avantajoase oferte se află:
La polul opus, tarifele ridicate sunt oferite de:
Comparativ cu ofertele actuale, majoritatea prețurilor nu s-au modificat semnificativ. Există însă excepții notabile, mai ales în zona contractelor scumpe. Printre acestea se află oferta Hermes Energy International, cu un tarif de 2,33 lei/kWh.