Prima pagină » Avertismentul specialiștilor. Centrele de date pentru AI consumă cantități uriașe de energie, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității tehnologice

Avertismentul specialiștilor. Centrele de date pentru AI consumă cantități uriașe de energie, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității tehnologice

Avertismentul specialiștilor. Centrele de date pentru AI consumă cantități uriașe de energie, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității tehnologice
„Cristalele de memorie” 5D promit stocarea datelor miliarde de ani

Pe măsură ce inteligența artificială (IA) devine tot mai integrată în viața cotidiană și în industrii diverse, centrele de date care susțin aceste tehnologii înregistrează un consum energetic în continuă creștere, generând îngrijorări serioase legate de impactul asupra mediului și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului tehnologic.

Analize recente, citate de The Guardian, arată că sistemele de inteligență artificială (IA) ar putea ajunge să reprezinte aproape 50% din consumul total de energie al centrelor de date până la sfârșitul anului 2025. Aceste estimări au fost realizate de Alex de Vries-Gao, fondatorul site-ului Digiconomist, specializat în sustenabilitatea tehnologică.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), cererea de energie pentru IA ar putea ajunge, până la finalul acestui deceniu, la un nivel comparabil cu consumul energetic actual al Japoniei. Calculul lui De Vries-Gao, care urmează să fie publicat în jurnalul Joule, se bazează pe energia consumată de cipurile produse de companii precum Nvidia și Advanced Micro Devices, folosite pentru antrenarea și operarea modelelor IA. De asemenea, analiza ia în considerare și consumul de energie al cipurilor altor producători, cum ar fi Broadcom.

IEA estimează că toate centrele de date, excluzând mineritul criptomonedelor, au consumat anul trecut aproximativ 415 terawați-oră (TWh) de electricitate. De Vries-Gao susține că IA ar putea reprezenta deja 20% din acest consum total.

El a explicat că în calculele sale a luat în considerare mai mulți factori, precum eficiența energetică a centrelor de date și consumul electric asociat sistemelor de răcire necesare pentru serverele care gestionează sarcinile intensive ale IA. Centrele de date sunt „sistemul nervos central” al tehnologiei IA, iar cerințele lor energetice ridicate fac ca sustenabilitatea să fie o preocupare esențială în dezvoltarea și utilizarea acestor sisteme.

Până la sfârșitul anului 2025, De Vries-Gao estimează că energia consumată de sistemele IA ar putea ajunge până la 49% din consumul total al centrelor de date, din nou fără a include mineritul criptomonedelor. Acest consum ar putea atinge 23 gigawați (GW), adică de două ori mai mult decât consumul total de energie al Olandei.

Cu toate acestea, De Vries-Gao avertizează că mai mulți factori ar putea încetini cererea de hardware, cum ar fi scăderea interesului pentru aplicații precum ChatGPT sau tensiunile geopolitice care limitează producția de componente pentru IA, cum ar fi controalele la export. El menționează exemplul restricțiilor impuse accesului Chinei la cipuri, care au contribuit la lansarea modelului IA DeepSeek R1, ce utilizează mai puține cipuri.

„Aceste inovații pot reduce costurile computaționale și energetice ale IA”, a declarat De Vries-Gao.

Totuși, el avertizează că orice îmbunătățire a eficienței ar putea stimula utilizarea și mai intensă a IA. Mai mult, mai multe țări încearcă să-și dezvolte propriile sisteme IA – un fenomen numit „IA suverană” – ceea ce ar putea crește cererea de hardware. De Vries-Gao a menționat și o companie americană nouă în domeniul centrelor de date, Crusoe Energy, care a asigurat o capacitate energetică de 4,5 GW bazată pe gaze naturale pentru infrastructura sa, iar printre potențialii clienți se numără și OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, prin parteneriatul său Stargate.

„Există primele semne că aceste centre de date [Stargate] ar putea agrava dependența de combustibili fosili”, scrie De Vries-Gao.

Pe 22 mai, OpenAI a anunțat lansarea proiectului Stargate în Emiratele Arabe Unite, prima extindere în afara SUA.

Anul trecut, Microsoft și Google au recunoscut că activitățile lor legate de IA pun în pericol atingerea obiectivelor interne privind protecția mediului.

De Vries-Gao a spus că informațiile privind consumul energetic al IA devin tot mai greu accesibile, descriind industria drept „opacă”. Legea UE privind IA obligă companiile să dezvăluie energia consumată pentru antrenarea modelelor, dar nu și pentru utilizarea zilnică.

Profesorul Adam Sobey, directorul misiunii pentru sustenabilitate la Institutul Alan Turing din Marea Britanie, a subliniat necesitatea unei transparențe mai mari privind consumul energetic al sistemelor IA și potențialul lor de a reduce emisiile în industriile poluante, precum transporturile și energia.

Alte articole importante
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Românii racordați la rețelele de gaze naturale vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de tarife mai mici pentru serviciul de distribuție, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noul pachet de tarife reglementate aplicabile la nivel național. Decizia vizează cei 27 de operatori de distribuție licențiați din România și […]
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul pregătește deja terenul pentru următoarea criză bancară. La trei ani după colapsul Credit Suisse și la aproape două decenii de la criza financiară globală din 2008, Comisia Europeană lucrează la un nou mecanism menit să împiedice transformarea falimentului unei bănci majore într-o problemă sistemică pentru întreaga economie europeană. Potrivit unui document confidențial consultat de […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
Piață de Capital - Fonduri
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
La un deceniu după referendumul care a schimbat cursul Marii Britanii, doi frați din Nottingham, aflați cândva în tabere opuse, ajung la aceeași concluzie: Brexitul nu a adus rezultatele pe care le sperau. Deși au votat diferit în 2016 și au apărat cu pasiune poziții contrare, astăzi amândoi privesc cu dezamăgire efectele ieșirii Regatului Unit […]
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Macroeconomie
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la […]
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
Piață de Capital - Fonduri
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
România a înregistrat în ultimul deceniu și jumătate cea mai rapidă creștere a veniturilor reale din Uniunea Europeană, însă diferențele față de media europeană rămân semnificative, iar inegalitățile de venit continuă să fie ridicate, arată o analiză realizată de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Datele Eurostat, prelucrate în cadrul raportului, indică o evoluție puternică […]